Alexander Shulgin, părintele pastilei ecstasy, a încetat din viaţă

‘Sasha a murit, înconjurat de familie, de cei care l-au îngrijit şi ascultând muzică de meditaţie budistă’, conform unui mesaj postat pe Facebook de soţia sa, Ann Shulgin, care a mai precizat că sfârşitul lui Alexander Shulgin a fost unul liniştit.

Chimistul octogenar, care locuia în California, suferea de mai mult timp de un cancer hepatic.

Licenţiat în chimie la Universitatea Berkeley (Californie), Alexander Shulgin a devenit interesat în anii ’60, anii revoluţiei hippie, de studierea moleculelor psihoactive, testând sute de creaţii proprii – antidepresive, afrodisiace, substanţe stimulatoare, energizante – atât pe sine cât şi pe prietenii săi.

În anii ’70 a început să lucreze asupra amfetaminei MDMA, pe care o va denumi mai târziu ‘ecstasy’. Această substanţă care stimulează sistemul nervos era deja sintetizată încă de la sfârşitul secolului XIX şi a fost chiar brevetată în 1912 de compania farmaceutică Merck, după care a fost abandonată şi uitată până a fost redescoperită de Shulgin.

MDMA, la fel ca şi metamfetaminele, inhibă producerea de serotonină, neurotransmiţător ce joacă un rol direct în reglarea agresivităţii, dispoziţiei psihice, activităţii sexuale, somnului şi sensibilităţii la durere. Consumul de ecstasy este asociat unui sentiment crescut de intimitate şi diminuării stărilor de anxietate, dar poate provoca şi stări de paranoia, tensiuni musculare, vedere înceţoşată, mişcări rapide ale ochilor, stare de leşin şi frisoane.

Conform unui studiu publicat de ONU în 2008, în fiecare an, între 10 şi 25 de milioane de oameni consumă cel puţin o dată acest drog.