Curtea de Conturi va controla peste 1,5 mil. persoane fizice şi juridice care intră în contact cu banul public

‘Aceste persoane fizice sau juridice închiriază bunuri imobile din domeniul public sau privat al statului, concesionează terenuri, primesc ajutoare sociale sau de alt fel. Curtea de Conturi trebuie să verifice modul în care se dau aceşti bani şi eficienţa acestora’, a spus Văcăroiu.

Preşedintele Curţii de Conturi a precizat că instituţia primeşte anual de la bugetul de stat 42 milioane euro pentru a funcţiona, în timp ce constatările şi banii pe care îi aduce la buget prin controlul operativ se cifrează la 120 milioane euro, la care se adaugă sume de circa 2,5 miliarde euro – sume blocate în procese.

Curtea de Conturi/ CC/ urmăreşte zilnic, iar specialiştii instituţiei verifică toate fenomenele negative semnalate de investigaţiile desfăşurate de mass-media, a declarat, vineri, preşedintele instituţiei, Nicolae Văcăroiu, la Palatul Parlamentului, la evenimentul de aniversare a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi.

‘Mass-media, prin investigaţiile proprii, semnalează acte de corupţie, fraudă, abuzuri, încălcări ale legislaţiei în vigoare în gestionarea patrimoniului public şi privat al statului. Doresc să vă asigur că urmărim zilnic toate aceste fenomene negative semnalate, le reţinem şi le transmitem pentru verificare aparatului de specialitate al Curţii’, a afirmat Văcăroiu.

Preşedintele Curţii de Conturi a subliniat că numeroasele petiţii şi sesizări pe care le primeşte instituţia din partea cetăţenilor arată încrederea în această instituţie a statului.

‘Numeroasele petiţii şi sesizări pe care le primim zilnic din partea cetăţenilor, prin care se semnalează încălcări ale prevederilor legale, acte de corupţie, fraude, abuzuri în ceea ce priveşte utilizarea banilor publici, modul defectuos de gestionare a domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ – teritoriale, nereguli în procesul de restituire a proprietăţilor, ne sunt de un real folos pentru activitatea noastră. Aceasta dovedeşte faptul că cetăţenii au încredere în instituţia noastră’, a spus Nicolae Văcăroiu.

În România, Curtea de Conturi a luat naştere practic odată cu constituirea statului modern. În ianuarie 1864, primul ministru Mihail Kogălniceanu a supus Adunării Legiuitoare dezbaterea proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Conturi a României, care a fost adoptat şi promulgat în 24 ianuarie 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Înalta Curte de Conturi a fost desfiinţată pe 30 noiembrie 1948, atribuţiile fiind preluate de Ministerul de Finanţe al Republicii Populare Române, prin înfiinţarea unei Direcţii Generale de Control Financiar.

Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt regimului comunist, iar Constituţia din 1991 prevedea înfiinţarea Curţii de Conturi, având atribuţii de a exercita controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a fost aprobată de Parlament şi promulgată de preşedintele României la dată de 8 septembrie 1992.