Schema de compensare-plafonare nu mai poate fi susţinută de sectorul de furnizare – ACUE

Schema de compensare-plafonare nu mai poate fi susţinută de sectorul de furnizare, iar dacă noi împrăştiem aceşti bani pe o suprafaţă tot mai mare, nu putem să-i ajutăm în adevăratul sens al cuvântului pe cei care au cu adevărat nevoie, a declarat, marţi, la o dezbatere de specialitate, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie - ACUE, Daniela Dărăban.
AGERPRES - mar, 25 mart. 2025, 16:08
Schema de compensare-plafonare nu mai poate fi susţinută de sectorul de furnizare - ACUE

„Suntem total de acord că accesul la energie nu este un lux, ci este o utilitate. Suntem total de acord că nivelul de trai porneşte de aici, dar vreau să pun pe masă tot, pentru o discuţie responsabilă. Astăzi nu îi ajutăm pe cei care au nevoie, ci îi ajutăm pe toţi, adică pe foarte mulţi, cu puţine excepţii. Noi, de fapt, avem un preţ plafonat pentru aproape 7,5 milioane de clienţi din aproape nouă milioane. Cred că sunt sub un milion de clienţi care nu beneficiază de plafon.(…) Şi eu sunt plafonată şi cred că foarte mulţi dintre noi de aici suntem plafonaţi. Plafonul, ajutorul, trebuie să ţină cont de nivelul de venit. Noi, dacă împrăştiem aceşti bani pe o suprafaţă tot mai mare, nu putem să-i ajutăm în adevăratul sens al cuvântului şi cu fondurile suficiente pe cei care au cu adevărat nevoie. Trebuie să înţelegem că această schemă nu mai poate fi susţinută de sectorul de furnizare. În alte state care au trecut, ca şi noi, în 2021-2022, prin criza preţului pe piaţa angro, s-au oferit stimulente către furnizori, ca să facă faţă contextului, şi vorbesc de Franţa, Germania, acolo s-au făcut nişte plăţi în adevăratul sens al cuvântului în avans”, a menţionat Dărăban, scrie Agerpres.

Reprezentanta ACUE a menţionat, totodată, că plata în avans către furnizori, de 40%, înseamnă în realitate „plata datoriilor restante”.

„Noi, în România, vorbim de 40% avans dintr-o datorie istorică. Noi, astăzi, ne felicităm că am reintrodus în cadrul legislativ în vigoare posibilitatea ca 40% din fonduri să fie plătite în avans, însă acest avans înseamnă plata datoriilor restante, probabil undeva pe la februarie 2024. Deci, 40% din ceea ce le datorăm furnizorilor. Acum, dacă cineva îşi închipuie că o astfel de măsură nu creează efecte… Putem, bineînţeles, să scoatem orice vinovat dorim, dar nu există manual de economie care să vă demonstreze contrariul. Astfel de măsuri vor duce la tot felul de probleme, iar furnizorii bineînţeles că vor fi cât mai reticenţi, vor avea abordări inclusiv comerciale, cât mai rezervate şi, făcând apel la foarte multe împrumuturi, le slăbeşti. Sper că, după cele trei luni, să vorbim de o schemă cu ajutorare directă, bugetată direct de statul român, acordată într-adevăr, celor care au nevoie”, a afirmat Daniela Dărăban.

Acesta este de părere că un preţ final sustenabil la energie nu poate fi stabilit fără investiţii considerabile în infrastructura specifică.

„Această poveste cu preţurile negative, pe care le vedeţi în timpul zilei când se produce foarte mult, există. Prin investiţii putem aduce tehnologii în reţele care să ne permită cumva să ajutăm ca acel surplus de energie să se ducă în acel moment spre anumite zone de consum, pe lângă ceea ce pot să aducă benefic bateriile. Sunt foarte multe elemente noi pentru sistem, care, dacă nu sunt abordate corect, cred că vom vorbi exact despre aceleaşi lucruri şi în patru ani, şi în opt ani, şi în zece ani, şi vom da vina probabil pe Green Deal. Eu cred că ne petrecem mult prea mult timp căutând pe modelul clasic (…) Dacă noi nu înţelegem că trebuie să hotărâm, astăzi, să investim cât se poate de mult în infrastructură, nu vom ajunge la un preţ final sustenabil. Noi suntem în momentul de faţă cu un necesar de investiţii, cu evaluări făcute de către consultanţi independenţi şi putem să le punem oricând pe masă, în orice discuţie (…) Pe zona de distribuţie sunt, din punctul nostru de vedere, trei-patru probleme mari care trebuie adresate. Vorbim de rata de rentabilitate a capitalului investit, unde credem că nivelul aprobat este sub ceea ce România oferă, de exemplu, prin titlurile Fidelis. Deci, rata oferită, de 6,94, este sub costurile capitalului. Acest element din start descurajează investiţiile”, a susţinut şefa ACUE.

Provocările de pe piaţa de energie din România şi necesarul de investiţii din domeniu sunt câteva dintre temele dezbătute, marţi, în cadrul celei de-a XIII-a ediţii a evenimentului Energy Forum, organizată de DC Media Group.

Te-ar mai putea interesa și
Guvernul obligă companiile din domeniul tutunului, alcoolului și produselor energetice să se reautorizeze până la 31 mai
Guvernul obligă companiile din domeniul tutunului, alcoolului și produselor energetice să se reautorizeze până la 31 mai
Operatorii economici care activează în domeniul alcoolului, tutunului şi produselor energetice vor fi obligaţi ca, în perioada 31 martie - 31 mai, să solicite din nou autorizarea sau......
Centura Cluj: Boc anunță rezilierea contractului cu Dimex 2000 și reluarea licitației
Centura Cluj: Boc anunță rezilierea contractului cu Dimex 2000 și reluarea licitației
Primarul Cluj - Napoca, Emil Boc, a anunțat vineri că va rezilia contractul (denunțare unilaterală) pentru Centura Metropolitană ...
OpenAi a strâns 110 miliarde de dolari într-o rundă nouă de finanțare, dintre care 50 de miliarde de la Amazon
OpenAi a strâns 110 miliarde de dolari într-o rundă nouă de finanțare, dintre care 50 de miliarde de la Amazon
Grupul american OpenAI, pionier şi lider în domeniul inteligenţei artificiale (IA) generative de la lansarea ChatGPT la ...
Ancheta Comisiei Europene la CE Oltenia. Ministerul Energiei spune că declanșarea unei investigații aprofundate este o procedură normală în procesul de evaluare
Ancheta Comisiei Europene la CE Oltenia. Ministerul Energiei spune că declanșarea unei investigații aprofundate este o ...
Declanşarea unei investigaţii aprofundate de către Comisia Europeană reprezintă o etapă procedurală normală în procesul ...