Fitch: Revenirea Ciprului pe pieţele financiare internaţionale este pozitivă, dar riscurile se menţin

‘Nu este sigur că accesul ţării pe pieţele internaţionale va fi permanent, iar nivelul ridicat al riscului suveran este reflectat în ratingul ‘B minus’ atribuit Ciprului’, se arată în comunicatul Fitch.

Emisiunea de obligaţiuni, în valoare de 750 milioane de euro, vine la doar 15 luni de când Ciprul a beneficiat de un pachet de asistenţă fianciară şi la trei ani de când ţara a pierdut accesul la pieţele financiare internaţionale.

Fitch apreciază că nici o altă ţară care a solicitat asistenţă financiară nu a revenit atât de repede pe pieţele de capital. Irlanda şi Portugalia au avut nevoie de 20 de luni, iar Grecia de aproximativ patru ani, se arată în raportul agenţiei.

‘Aceste evoluţii sunt benefice pentru costurile de finanţare, pentru sustenabilitatea datoriei şi creşterea încrederii investitorilor. Totuşi, scăderea randamentelor nu duce şi la o scădere a riscului de creditare’, avertizează Fitch.

Agenţia estimează că, în 2014, economia Ciprului va înregistra un declin de 3,9%, mult sub scăderea de 4,8% prognozată iniţial de creditorii internaţionali.

De asemenea, agenţia subliniază că sectorul financiar cipriot a fost recapitalizat, dar calitatea activelor s-a deteriorat deoarece a continuat să crească rata creditelor neperformante.

Ciprul beneficiază de un rating ‘Caa3’ din partea Moody’s Investors Service, de un calificativ ‘B’ din partea Standard & Poor’s şi ‘B minus’ din partea Fitch Ratings, ceea ce plasează acest stat sub nivelul recomandat pentru investiţii (investment grade).

‘Apetitul pieţei pentru obligaţiunile emise de ţările de la periferia zonei euro permite statelor care au beneficiat de programe de asistenţă să revină pe piaţă’, a declarat Richard McGuire, analist la Rabobank International.

În luna martie 2013, Cipru a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita o fugă la ghişeele băncilor, după ce deponenţii au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, CE, BCE au acceptat, la finele lunii martie 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar.