Parlamentul European se reuneşte pentru prima dată după alegerile europene din mai

Pe agenda sesiunii de la Strasbourg figurează între altele alegerea preşedintelui legislativului european, a celor 14 vicepreşedinţi, precum şi a preşedinţilor comisiilor de specialitate ale PE. Candidaţii la preşedinţia PE pot fi propuşi fie de către un grup politic sau de cel puţin 40 de deputaţi europeni, iar procedura de alegere este cea prin vot secret.

Pe 24 iunie, popularii şi social-democraţii europeni au convenit din nou să-şi împartă preşedinţia Parlamentului European, astfel că în primii doi ani şi jumătate acest post va fi deţinut de un reprezentant al grupului social-democrat, iar a doua parte a mandatului, ce va începe în ianuarie 2017, va reveni PPE. Candidatul social-democraţilor pentru acest post este Martin Schulz, preşedinte în exerciţiu al PE. El este sprijinit de Partidul Social-Democrat german, dar şi de cancelarul creştin-democrat Angela Merkel. Contracandidaţii lui Schulz la preşedinţia PE sunt conservatorul britanic Sajjad Karim, spaniolul Pablo Iglesias, membru al grupului GUE, şi ecologista austriacă Ulrike Lunacek.

Martin Schulz a fost ales la 18 iunie preşedintele grupului europarlamentar al socialiştilor şi democraţilor (S&D), un post pe care l-a mai ocupat şi în legislatura care se încheie, înainte de a deveni preşedintele legislativului european. Grupul PPE este condus de germanul Manfred Weber, care l-a înlocuit pe francezul Joseph Daul.

După ce preşedintele PE va fi ales, deputaţii europeni vor vota pentru alegerea celor 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori. Grupul S&D a desemnat-o pe eurodeputata Corina Creţu (PSD) candidată pentru funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, în timp ce Adina Vălean (PNL) a fost desemnată de grupul Partidului Popular European (PPE) candidată pentru funcţia de vicepreşedinte al legislativului european.

Potrivit agendei de lucru a sesiunii plenare a PE, eurodeputaţii vor dezbate marţi rezultatele reuniunii Consiliului European din 26-27 iunie, cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Miercuri va fi făcut un bilanţ al preşedinţiei greceşti a Consiliului UE (1 ianuarie – 30 iunie 2014), iar premierul Italiei, Matteo Renzi, le va prezenta eurodeputaţilor priorităţile preşedinţiei italiene a Consiliului UE care va fi asigurată în al doilea semestru al acestui an.