Guvernul turc anunță că nu renunță la proiectul construirii unui canal navigabil între Marea Neagră și Marea Marmara, pe care-l va realiza când va avea bani

În 2021, preşedintele Tayyip Erdogan a pus piatra de temelie pentru „Kanal Istanbul”, o cale navigabilă cu o lungime de 45 de kilometri. Canalul ar urma să înceapă în districtul Kucukcekmece, de lângă Marea Marmara, unde există deja un lac interior, se va îndrepta spre rezervorul Sazlidere, după care se va termina la Marea Neagră, la nord de localitatea Durusu. Cu o adâncime de 25 de metri şi o lăţime de 400 de metri, noul canal ar urma să fie integrat cu noi porturi şi centre logistice, urmând a include şi trei tuneluri subterane pentru autovehicule.

Iniţiativa, descrisă de Erdogan drept o „nebunie” atunci când a dezvăluit-o, în urmă cu mai mult de un deceniu, are un cost estimat la 75 de miliarde de lire (1,95 de miliarde de dolari).

Criticii au pus sub semnul întrebării viabilitatea proiectului şi au avertizat că va produce pagube mediului înconjurător, ecosistemului marin şi va pune în pericol aprovizionarea cu apă potabilă a celui mai mare oraş din Turcia.

Proiectul a fost îngheţat în ultimii ani din cauza problemelor economice, lipsei de finanţare şi opoziţiei opiniei publice.

„Nu am abandonat proiectul Kanal Istanbul. El nu este astăzi pe agenda noastră, dar atunci când va veni vremea, când va fi găsită formula adecvată de finanţare, cu siguranţă că îl vom realiza”, a declarat joi ministrul turc al Transporturilor şi Infrastructurii, Abdulkadir Uraloglu.

Aceste comentarii au venit la o zi după ce colegul său de la Mediu, Murat Kurum, a spus că proiectul canalului nu mai este, şi nu mai figurează de ceva vreme, pe agenda Guvernului.

Declaraţiile ministrului Transporturilor vin după o campanie de intimidare a reprezentanţilor partidelor de opoziţie din municipalitatea din Istanbul, inclusiv mai mulţi responsabili de mediu. Municipalitatea din Istanbul este dominată de reprezentanţii Partidul Republican al Poporului (CHP), scrie Reuters.

Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, unul dintre cei mai vehemenţi opozanţi ai preşedintelui Erdogan, a fost arestat în 19 martie, fiind acuzat de ”corupţie” – acuzaţie pe care o respinge, denunţând ”o execuţie fără proces” – în contextul în care urma să fie desemnat de formaţiunea sa, Partidul Republican al Poporului (CHP), drept candidatul său la viitoarele alegeri prezidenţiale.

Arestarea lui Imamoglu a declanşat ample proteste şi turbulenţe economice, însă Guvernul a negat că ar fi făcut presiuni asupra justiţiei.