Mai multe firme fantomă au creat un prejudiciu de peste 24 mil. de euro din TVA la legume şi fructe

Având în vedere aspectele identificate, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au sesizat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi au asigurat constant suportul de specialitate, în baza documentelor procedurale de cooperare încheiate între PICCJ, IGPR şi DGAF.

Potrivit unui comunicat al ANAF, pe 9 iulie 2014, echipe de inspectori antifraudă fiscală, în cooperare cu organele de cercetare penală din cadrul IGPR, au participat la acţiuni specifice care s-au desfăşurat la sediile firmelor şi la adresele persoanelor implicate. Au fost identificate stocuri de legume şi fructe de circa 700 de tone, sume de încasat de la retaileri echivalentul a patru milioane de euro, terenuri în proprietate în judeţul Ilfov, instalaţii de coacere pentru banane, sume în numerar, autoturisme de lux şi alte active valorificabile, asupra cărora organele de urmărire penală au dispus instituirea măsurilor asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului.

În cauză procurorii au dispus reţinerea a 12 persoane cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Începând cu ianuarie 2014, inspectorii antifraudă fiscală au analizat şi monitorizat activitatea comercială a 62 de firme, care au realizat importuri şi achiziţii intracomunitare de legume şi fructe din ianuarie 2012 până în prezent. Circuitul era controlat de un grup restrâns de persoane de origine turcă şi reprezenta liderul de piaţă în acest domeniu, pentru unii retaileri fiind chiar cel mai important furnizor, după valoarea contractelor.

Sistemul de fraudare funcţiona pe două paliere distincte. Primul palier era constituit din 58 societăţi tip ‘fantomă’, fără active, înfiinţate pe numele unor persoane cu situaţie materială precară (cetăţeni români sau arabi, refugiaţi din zone de conflict), care primeau între 100 şi 200 lei pentru fiecare firmă.

Firmele din primul palier, care fie nu declarau obligaţiile fiscale, fie refuzau să le plătească şi intrau în insolvenţă, aveau rolul de a asigura un circuit de furnizori şi facturare pentru cele trei firme din al doilea palier, menit să confere aparenţa legalităţii şi seriozităţii necesare colaborării cu marile lanţuri de retail.

Timp de doi ani şi jumătate, au fost descărcate şi comercializate săptămânal în România circa 570 de tone legume şi fructe (28 tiruri), cu predilecţie banane şi portocale provenite din Uniunea Europeană (Franţa, Olanda, Grecia şi Italia) şi citrice importate de la o firma din Turcia, controlată de tatăl uneia dintre persoanele implicate.

În fapt, în cazul achiziţiilor intracomunitare, TVA aferentă se înregistra cu taxare inversă, urmând să fie colectată la vânzarea produselor, iar sustragerea de la achitare se realiza prin înregistrarea de achiziţii cu TVA deductibil de la firmele tip ‘fantomă’ interpuse pe lanţul de comercializare.

În cazul importurilor, obligaţiile fiscale erau preluate de aceleaşi firme tip ‘fantomă’, iar societăţile de pe cel de-al doilea palier solicitau compensarea debitelor fiscale. Astfel, prin aceste mecanisme de fraudă, sumele încasate la bugetul de stat reprezentând TVA, în principal, şi impozit pe profit, au fost foarte mici în comparaţie cu volumul achiziţiilor intracomunitare sau cu volumul importurilor efectuate.

De exemplu, valoarea livrărilor din ultimul an către retaileri a fost de circa 100 de milioane de euro, perioadă în care bugetul de stat a fost privat de plata TVA, înregistrându-se chiar solduri negative, respectiv TVA de recuperat.