Parlamentul European se reuneşte marţi la Strasbourg pentru a-l valida pe noul preşedinte al Comisiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Votul va fi urmat a doua zi de un summit extraordinar al UE de la Bruxelles, în care va fi desemnat noul şef al diplomaţiei europene şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Conform unor surse europene, o femeie ar asigura succesoratul funcţiei deţinute în prezent de Catherine Ashton.

Liderii europeni caută, de asemenea, un succesor pentru belgianul Herman van Rompuy la preşedinţia Consiliului UE.

Parlamentul European, Jean-Claude Juncker, trebuie să obţină o majoritate absolută, sau 376 de voturi din 751 aleşi. El se bazează pe un bloc european format din grupurile Partidului Popularilor Europeni, S&D şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din Parlamentul European, susţinere de care a avut parte la 1 iulie şi germanul Martin Schulz pentru preşedinţia legislativului european.

Deputaţii europeni vor vota marţi după o declaraţie a candidatului Jean Claude Juncker. Votul va fi secret.

Noul preşedinte al Comisiei Europene va trebui apoi să desemneze o echipă capabilă să câştige nominalizarea Parlamentului European înainte de finalul mandatului Comisiei Barroso, în octombrie 2014.

Jean Claude Juncker şi-a declarat recent intenţia de a favoriza candidaţii de sex feminin pentru postul de comisar european.

De altfel, femeile cu funcţia de comisar european aflate la sfârşit de mandat i-au scris săptămâna trecută ‘viitorului preşedinte al CE, Jean-Claude Juncker, pentru a-i cere să numească cel puţin zece femei în echipa sa de 28 de membri’. În prezent, în Comisia Europeană (Barroso II) se află nouă femei cu funcţia de comisar european.

Într-un interviu acordat AGERPRES pe 5 mai, candidatul PPE la funcţia de preşedinte al CE a declarat că speră ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România şi Bulgaria să poată fi eliminat gradual până la sfârşitul preşedinţiei sale, dacă va fi ales şef al executivului european. Juncker a spus între altele că îşi propune să continue munca importantă începută de actualul preşedinte al executivului comunitar, José Manuel Barroso, în direcţia instituirii progresive a unui Mecanism privind statul de drept pentru toate ţările membre. El a apreciat că MCV a fost folositor de-a lungul anilor în susţinerea statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei, dar a precizat că, în aceeaşi măsură, crede în necesitatea unui tratament egal pentru toate ţările membre.

Jean-Claude Juncker a mai spus în interviul pentru AGERPRES că are o mare apreciere pentru munca pe care o fac toate partidele de centru-dreapta apropiate de PPE din România, apreciind că după alegeri va putea lucra împreună cu acestea pentru ‘Europa pe care o vrem în viitor’.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, Juncker a spus că aceasta ar trebui să continue să meargă pe calea sa europeană şi că UE trebuie să rămână deschisă perspectivei europene a Republicii Moldova, chiar dacă va dura până când se va stabili formatul final pe care această perspectivă îl poate lua.