Consumatorii de energie care depășesc 255 kWh pe lună ar putea plăti mai puțin de la 1 iulie – Burduja

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Din 8,7 milioane de locuri de consum casnic, peste 4 milioane, adică 46% din total, consumă în medie 46 kWh pe lună şi plătesc la preţul plafonat 32 lei. Adică aproximativ 1 leu pe zi. E mult? E puţin? Judecaţi dumneavoastră. Alte 3,2 milioane, reprezentând 37% din total, consumă în medie 147 kWh pe lună, iar la preţul actual plafonat (0,80 lei/kWh) factura este 118 lei. Restul de 17%, aproximativ 1,45 milioane locuri de consum, au un consum mediu lunar mai mare de 255 kWh, unde preţul final facturat nu poate depăşi 1,3 lei/kWh. Pentru aceştia, după 1 iulie, facturile ar putea chiar să scadă cu 20%, existând oferte acum în piaţă în jur de 1 leu/kWh”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

În ultimii trei ani, facturile au fost plafonate, iar România a avut al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică din UE, a subliniat ministrul de resort, arătând, de asemenea, că plafoanele de preţ au rămas neschimbate, deşi inflaţia a crescut semnificativ în această perioadă, la fel şi salariul minim.

„După 1 iulie, toţi consumatorii vulnerabili vor beneficia de un sprijin lunar din partea statului pentru reducerea facturilor la energie electrică. Este normal ca sprijinul statului să meargă către cei care nu îşi permit plata acestor facturi, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene. Iar ceea ce poate face fiecare dintre dumneavoastră este să vă alegeţi furnizorul cu oferta cea mai bună. Se face online, rapid şi simplu. Analizăm şi alte opţiuni pentru reducerea preţului la energie electrică, iar acestea vor fi parte din programul de guvernare”, a precizat şeful de la Energie.

El admite, totodată, că, după 1 iulie, pot exista creşteri ale preţului din facturi, în funcţie de consum, furnizor, evoluţia cererii şi ofertei.

„Ca să avem facturi mai mici, ceea ce ne dorim cu toţii, trebuie să creştem producţia (oferta) de energie electrică prin investiţii. În mandatul meu, în 2024, s-au pus în funcţiune 1251MW noi, cât în opt ani anteriori la un loc. Anul acesta, estimăm încă 2500MW, probabil cel mai bun an postdecembrist. Am reluat inclusiv investiţiile în hidrocentralele blocate de decenii, cu toată opoziţia din partea a 2-3 asociaţii de mediu, pentru un posibil aport de încă 700MW. Mai mult, între 2009-2022, România a închis peste 7000MW producţie de energie în bandă (cărbune şi gaz). Pe mandatul meu, în aceşti doi ani, nu am închis niciun grup energetic”, a mai arătat Burduja.