MH17: Doborârea avionului malaezian ar putea fi asimilată unei „crime de război” – ONU

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Date fiind circumstanţele, această încălcare a dreptului internaţional ar putea fi asimilată unei crime de război’, a precizat Navi Pillay într-un comunicat transmis luni.

‘Vom face totul’ pentru ca responsabilii de această dramă, ‘indiferent cine ar fi ei, să fie deferiţi justiţiei’, a insistat ea, prezentând un nou raport privind situaţia din Ucraina de la mijlocul lunii iunie şi până la mijlocul lunii iulie.

‘Este obligatoriu ca asupra acestui eveniment să fie derulată o anchetă rapidă, minuţioasă, eficientă şi independentă’, a adăugat Pillay.

Carla Del Ponte, fost procuror al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi pentru Rwanda, în prezent membră a Comisiei independente de anchetă a ONU asupra violenţelor din Siria, susţine că nu există niciun dubiu.

‘Este cu siguranţă o crimă de război. Este un act incredibil de război, nu am mai văzut aşa ceva’, a declarat ea la un post de radio elveţian. ‘Este absolut necesar să se desfăşoare o anchetă (…) şi mai ales ca vinovaţii să fie aduşi în faţa justiţiei’, a spus ea.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a indicat săptămâna trecută că luptele din Ucraina reprezintă un război civil grav, ceea ce permite trimiterea în justiţie a autorilor încălcărilor grave ale dreptului internaţional, cum ar fi crimele de război, în special în faţa tribunalelor penale internaţionale.

Un avion Boeing-777 al companiei Malaysia Airlines care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur, cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie în estul separatist al Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Rusia, acuzată de Washington şi de guvernul de la Kiev că le furnizează arme.

Kievul şi Occidentul au acuzat forţele separatiste de doborârea aeronavei, în timp ce acestea afirmă că nu deţin arme capabile să doboare un avion de la o altitudine atât de mare.

Experţii internaţionali nu au decât un acces limitat la locul accidentului, controlat de insurgenţi, criticaţi virulent în întreaga lume pentru felul în care administrează locul şi pentru modul în care s-au ocupat de cadavre, din care există încă fragmente răspândite pe o rază de câţiva kilometri.

În raportul său, al patrulea de la începutul crizei din Ucraina, ONU denunţă de asemenea utilizarea de armament greu în zone rezidenţiale de către separatiştii proruşi, dar şi de către armata ucraineană. Raportul relevă moartea a cel puţin 1.100 de persoane în confruntările din estul Ucrainei de la mijlocul lunii aprilie.

‘Informaţiile despre intensificarea luptelor în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt extrem de alarmante, în contextul în care cele două părţi folosesc în zone rezidenţiale armament greu, cum ar fi artilerie, tancuri, rachete’, mai atrage atenţia Comisarul ONU pentru drepturile omului.

‘Cel puţin 1.129 de persoane au fost ucise, iar alte 3.442 rănite’ de la lansarea de către Kiev a ‘operaţiunii antiteroriste’ împotriva separatiştilor proruşi la mijlocul lunii aprilie, conform datelor disponibile la 26 iulie, subliniază raportul citat.

În opinia unuia din responsabilii Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, Gianni Magazzeni, însărcinat cu prezentarea raportului la Geneva în faţa presei, ‘a existat o gravă deteriorare a situaţiei în zonele din Est aflate în continuare sunt controlul grupurilor armate’.

‘Acest lucru include răpiri, detenţii, cazuri de tortură, execuţii, care sunt folosite pentru a intimida populaţia, ce este deseori luată ostatică sau prinsă în capcană’ în zone din Lugansk şi Doneţk, a spus Magazzeni.

Raportul subliniază de asemenea ‘profesionalizarea grupurilor armate, care sunt tot mai bine organizate şi echipate militar’ şi care acţionează ‘sub conducerea militară şi politică a unor cetăţeni ai Federaţiei Ruse’.