Riposta Moscovei la sancţiuni: „Ţară agresoare”, un nou concept în legislaţia rusă

Guvernului rus i se oferă dreptul să aprobe lista cu ‘ţări agresoare’ în scopul protejării fundamentelor ordinii constituţionale, a securităţii şi apărării ţării, protecţiei pieţei interne şi dezvoltării economiei naţionale, scrie Izvestia cu referire la nota explicativă la proiectul de lege respectiv.

Astfel, persoanelor juridice şi fizice străine, înregistrate într-o ‘ţară agresoare’, precum şi persoanelor juridice din Rusia afiliate sau dependente de astfel de persoane străine le vor fi interzise unele tipuri de activităţi în Rusia, cum ar fi activităţi de audit şi de consultanţă juridică şi de altă natură.

Citând unul din autorii proiectului de lege, Evgheni Fedorov, ziarul mai scrie că va rămâne la latitudinea guvernului să decidă ce companii vor fi incluse pe lista cu sancţiuni.

‘Vor fi incluse cel puţin şase mari companii americane de audit şi consultanţă prezente la ora actuală pe teritoriul rus’, a afirmat deputatul Fedorov, indicând că sunt vizate Deloitte, KPMG, Ernst&Young, PricewaterhouseCoopers (PwC), Boston Consulting Group (BCG), Mackenzie Group.

Proiectul de lege a fost elaborat de doi parlamentari ai Rusiei Unite (partidul de guvernământ) – Evgheni Fedorov, Anton Romanov -, în colaborare cu membrii Asociaţiei ‘Suveranitatea parlamentară’, din care fac parte reprezentanţi ai tuturor facţiunilor din Duma de Stat. Documentul urmează să fie trimis marţi spre examinare la Guvern, iar în paralel va fi înregistrat în Camera Inferioară.

În rezultat, modificări sunt propuse la mai multe legi federale, între care legea cu privire la sistemul de contract şi cea cu privire la audit.

Experţii ruşi consideră că legislaţia autohtonă aşteaptă de mult timp o astfel de clarificare.

În opinia directorului Institutului pentru probleme globale din Moscova, Mihail Deliaghin, orice fel de corporaţie, chiar şi una foarte mare, este loială ţării unde este înregistrată şi aceasta ar putea realiza sarcini delicate în favoarea ţării sale, chiar şi fără să recunoască.

‘În unele ţări, de exemplu în Statele Unite, are loc o rotaţie de cadre – mulţi ies din afaceri optând pentru o funcţie publică. Orice director al unei firme de consultanţă americană poate să ajungă, cu uşurinţă, într-un post înalt în CIA, iar apoi să revină în afaceri’, spune Deliaghin.

Totuşi, el consideră că criteriile după care o societate sau o ţară se poate trezi pe lista cu sancţiuni ruse ar trebui să nu fie lăsate la ‘mila’ guvernului, ci stabilite la nivel legislativ.