Digitalizarea nu contribuie la creșterea profitabilității companiilor din industria auto, dar ajută la îmbunătățirea eficienței – studiu

Un studiu finanțat de Uniunea Europeană prin PNRR și realizat de cercetătorii FSEGA din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, împreună cu cei ai Universității Corvinus din Budapesta (Ungaria) și ai Universității Aalborg (Danemarca) arată că utilizarea tehnologiilor digitale moderne nu contribuie la creșterea profitabilității companiilor din industria auto, dar ajută semnificativ la îmbunătățirea eficienței utilizării activelor.
Robert Stan - lun, 30 iun. 2025, 13:30
Digitalizarea nu contribuie la creșterea profitabilității companiilor din industria auto, dar ajută la îmbunătățirea eficienței - studiu

Cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, împreună cu cei ai Universității Corvinus din Budapesta (Ungaria) și ai Universității Aalborg (Danemarca) au analizat impactul financiar al digitalizării pe diferite orizonturi de timp, investigând efectul imediat (în același an), respectiv, pe o perioadă de un an și doi ani.

Rezultatele arată că digitalizarea nu generează un impact asupra profitabilității nici după doi ani, în schimb contribuie aproape instant la creșterea eficienței activelor care includ, pe lângă altele, mașinile, echipamentele și tehnologia folosită de aceste companii.

„Industria auto a fost întotdeauna printre primele care au implementat tehnologiile moderne în cadrul revoluțiilor industriale anterioare, iar acest lucru se confirmă și în cazul tehnologiilor digitale din cadrul celei de-a patra revoluții industriale. Rezultatele studiului sunt surprinzătoare: creșterea intensității utilizării acestor tehnologii nu conduce la o creștere a profitabilității nici pe termen scurt (în același an) și nici pe termen mediu (1-2 ani), chiar și în contextul în care cercetarea a fost realizată în cadrul celor mai performante companii din industria auto globală. Pe de altă parte însă, eficiența utilizării activelor crește atât în același an, cât și pe un orizont de timp de 1-2 ani”, spune prof. dr. Levente Szász, prorector UBB, coordonatorul proiectului de cercetare.

Astfel, potrivit cercetătorilor, rentabilitatea tehnologiilor digitale nu este, pentru moment, clar conturată – digitalizarea are un impact scăzut, dar pozitiv asupra rentabilității financiare, efectul fiind vizibil abia după cel puțin doi ani de la implementare.

Proiectul cercetătorilor s-a concentrat asupra tehnologiilor digitale tradiționale apărute în precedenta revoluție industrială, odată cu dezvoltarea calculatoarelor electronice și a automatizării în producție (Industrie 3.0), care includ robotizarea și automatizarea în producție, telecomunicațiile, precum și executarea unor operațiuni în mediul online. De asemenea, studiul a analizat explicit și tehnologiile cele mai moderne din cadrul celei de a patra revoluții industriale (Industrie 4.0), precum senzorii, cloud computing, inteligența artificială sau nanotehnologii.

Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului Strengthening the digitalization of businesses în Eastern Europe – a micro and macro-level approach, în valoare de 1.415.964,77 euro (6.993.450 lei), finanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și derulat între 23 mai 2023 și 30 iunie 2026.

Obiectivul principal al acestui proiect este acela de a oferi o înțelegere mai profundă a modului în care tehnologiile digitale pot fi integrate în activitățile de afaceri, identificând provocările și soluțiile specifice implementării, care pot contribui la consolidarea digitalizării întreprinderilor din Europa de Est.

Proiectul de cercetare a inclus în analiză companii din top 30 producători auto și top 100 de furnizori auto, fiind selectate doar firmele care aveau cel puțin cinci ani de rapoarte anuale disponibile în mod public pentru perioada 2012-2022.

În total, studiul UBB a inclus 495 de rapoarte anuale publicate de 54 de companii mari din industria auto globală. Eșantionul de cercetare include branduri cunoscute și în regiunea noastră, precum Volkswagen AG, Toyota Motor Corp, Stellantis sau grupul Mercedes Benz. Rapoartele anuale ale acestor companii au stat la baza calculării unor indici de digitalizare (Industrie 3.0 și Industrie 4.0), utilizând tehnici de text mining, bazate pe un algoritm de machine learning, respectiv pe o analiză pe baza unor cuvinte cheie.

Indicatorii financiari au fost extrași din rapoartele financiare auditate și publice ale acestor companii. Profitabilitatea a fost măsurată prin indicatorul marjei profitului operațional (marja EBITDA), eficiența activelor prin viteza de rotație a activelor (cifra de afaceri/active), iar rentabilitatea prin rata de rentabilitate a capitalului propriu (ROE).

Te-ar mai putea interesa și
Campanie masivă de phishing: DNSC avertizează că o nouă metodă de fraudă vizează posesorii de mașini
Campanie masivă de phishing: DNSC avertizează că o nouă metodă de fraudă vizează posesorii de mașini
Șoferii din România care utilizează servicii de mobilitate urbană sunt ținta unei noi campanii de atacuri cibernetice de tip phishing, desfășurată prin intermediul mesajelor de text.......
BVB a pierdut peste 6,81 miliarde de lei din capitalizare. Cele mai importante scăderi – Christian ’76 Tour, Sinteza și Bucur SA
BVB a pierdut peste 6,81 miliarde de lei din capitalizare. Cele mai importante scăderi – Christian ’76 Tour, ...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 6,81 miliarde de lei la capitalizare (-1%), ...
Șeful Uber dezvăluie cifrele din România: câți șoferi și câți clienți folosesc aplicația de ride sharing
Șeful Uber dezvăluie cifrele din România: câți șoferi și câți clienți folosesc aplicația de ride sharing
Unu din trei români a efectuat o cursă cu Uber, iar în total au fost efectuate 280 de milioane de curse de la lansarea ...
Sprijinul pentru meşteşuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiţii, consideră ministrul Economiei
Sprijinul pentru meşteşuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiţii, consideră ministrul Economiei
Sprijinul pentru meşteşuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiţii, iar produsele româneşti ...