Hiroshima: 69 de ani de la bombardamentul atomic din 1945

Câţiva supravieţuitori, rude ale victimelor, responsabili guvernamentali, precum şi delegaţi străini au rămas nemişcaţi la 08h15 (23h15 GMT) când a răsunat un clopot dând semnalul unui minut de reculegere, exact la ora la care în 6 august 1945 bombardierul american Enola Gay lansa bomba care a transformat oraşul într-un infern nuclear.

140.000 de persoane şi-au pierdut viaţa instantaneu sau din cauza expunerii la radiaţii, între momentul exploziei şi lunile care au urmat până în decembrie.

Bombardamentul de la Hiroshima a fost urmat de cel de la Nagasaki, în 9 august, care a făcut peste 70.000 de morţi. Aceste atacuri au grăbit capitularea Japoniei şi sfârşitul Celui de-al Doilea Război Mondial, în 15 august 1945.

Militant neobosit împotriva armamentului nuclear, primarul Hiroshimei, Kazumi Matsui, a lansat un apel preşedintelui american Barack Obama şi tuturor conducătorilor naţiunilor care posedă arme nucleare ‘să vină să viziteze oraşele bombei atomice cât mai curând posibil’.

‘Dacă o veţi face, vă veţi convinge că armele nucleare sunt răul absolut şi că nu trebuie să mai fie permisă existenţa lor’, a continuat edilul.

Primarul a profitat de moment, de asemenea, pentru a-l critica pe premierul Shinzo Abe care, la începutul lunii iulie, a ‘reinterpretat’ Constituţia pacifistă a ţării pentru a permite forţelor nipone să participe la operaţiuni militare externe.

Articolul 9 al Constituţiei din 1947 consacră pacifismul Japoniei şi renunţarea ‘pentru totdeauna’ la război.

‘Guvernul nostru ar trebui să accepte faptul că timp de 69 de ani noi am evitat războiul tocmai datorită nobilului pacifism al Constituţiei’, a pledat Kazumi Matsui.

Hazardul istoriei a vrut ca, potrivit presei americane, ultimul membru al echipajului de pe Enola Gay, Theodore van Kirk, să fi decedat în una din zilele trecute la 93 de ani şi să fie înhumat în 5 august