Grecia mizează pe fonduri structurale europene pentru a lupta împotriva şomajului

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Şase sute de milioane de euro gestionaţi prin Espa (programul naţional pentru gestionarea fondurilor europene, n. red. AFP) vor fi alocaţi până la sfârşitul acestui an pentru formarea a 145.000 de tineri sau persoane fără experienţă profesională’, a spus prim-ministrul grec.

Această sumă va ajunge la 750 milioane de euro, dacă se adaugă fondurile europene destinate plăţii personalului din creşe pentru 2014-2015, a adăugat Samaras, la finalul unei întâlniri cu ministrul pentru ocuparea forţei de muncă, Yannis Vroutsis.

Recesiunea profundă în care continuă să se afle Grecia, din cauza crizei datoriilor declanşate acum şase ani, a determinat o creştere explozivă a ratei şomajului, care a atins 27%, cea mai mare din ţările zonei euro. Cei mai afectaţi sunt tinerii între 18 şi 24 de ani, iar unul din şase tineri nu au un loc de muncă.

O primă secţiune a acestor programe de luptă împotriva şomajului, făcută publică marţi, vizează angajarea în sfera privată a 30.000 de tineri între 25 şi 29 de ani, a menţionat premierul, fără a preciza în ce sectoare ar urma să se facă aceste angajaări. O a doua secţiune, ce va fi prezentată înainte de sfârşitul lunii august, vizează 12.000 de şomeri cu vârsta între 18 şi 24 de ani, iar o a treia, care va fi lansată în septembrie, are în vedere 8.000 de tineri între 18 şi 29 de ani care ar urma să fie angajaţi în principal în sectorul turismului, a menţionat Samaras.

Programele cuprind 80 de ore de pregătire şi internship-uri cu o durată totală de 450 de ore pe o perioadă de până la 6 luni, plus servicii de susţinere şi mentorat, iar fiecare beneficiar va primi între 1.740 şi 1.950 de euro.

Grecia, aflată sub asistenţă financiară de la debutul crizei datoriei, depinde de fondurile structurale europene pentru orice fel de investiţii publice sau private. Guvernul speră însă într-o relansare a creşterii înainte de sfârşitul acestui an, datorită unei oarecare stabilizări a finanţelor publice.

Atena se află încă sub asistenţă financiară internaţională şi aşteaptă deblocarea ultimelor tranşe de împrumut din partea creditorilor săi – UE, BCE şi FMI. Miercuri seara, Parlamentul grec urma să adopte în procedură de urgenţă o lege-cadru cerută de creditori care urmăreşte să faciliteze privatizările şi să scadă veniturile anumitor categorii de funcţionari. Acest vot va permite la rândul său deblocarea până la finele săptămânii viitoare a unei noi tranşe de un miliard de euro.

Miercuri, sute de funcţionari în uniformă – poliţişti, soldaţi, pompieri şi personal maritim – au manifestat în faţa sediului Parlamentului din Atena împotriva reducerii indemnizaţiilor de pensionare prevăzute de această lege.