Propunerea de buget multinual făcută de Comisia Europeană nemulțumește pe toată lumea. Cancelarul german Friedrich Merz se așteaptă la negocieri foarte dificile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceste poziţii au fost exprimate în timpul primei dezbateri privind următorul cadru financiar multianual care a avut loc vineri în Consiliul Afaceri Generale şi care a relevat că deja au început să se profileze liniile de diviziune asupra propunerii de buget prezentate miercuri de Comisia Europeană.

Germania, principalul contributor la bugetul UE, a descris deja drept „inacceptabilă” propunerea avansată de Comisie. Cancelarul german Friedrich Merz, care anticipează negocieri „foarte dificile”, a respins atât „creşterea substanţială a bugetului UE într-un moment când toate statele membre fac eforturi considerabile pentru a-şi consolida bugetele naţionale”, cât şi emiterea de noi datorii comune şi taxarea suplimentară a marilor companii.

În schimb, cei doi raportori din Parlamentul European, Siegfried Mureşan şi Carla Tavares, consideră că suplimentarea declarată a bugetului faţă de cel prezent este insuficientă, întrucât aceasta este determinată parţial de acoperirea inflaţiei şi de rambursarea datoriilor comune contractate pentru finanţarea planului european de relansare post-pandemie, NextGenerationEU.

Dar Germania, Olanda (Ţările de Jos), Austria, Suedia şi Finlanda, toate contributoare nete la bugetul UE, consideră că suma propusă de Bruxelles este prea mare, aceasta reprezentând 1,26% din venitul naţional brut al blocului comunitar, deşi acest procent scade la 1,15% dacă sunt diminuate plăţile datoriei aferente planului NextGenerationEU (circa 25 de miliarde de euro pe an), apropiindu-se astfel de procentul actual de 1,13% din venitul naţional brut.

Suedia consideră suma globală a bugetului ca fiind „nerealistă în contextul în care statele membre luptă să-şi consolideze finanţele publice şi trebuie să facă alegeri dificile pe plan intern”. Prin urmare, Guvernul suedez cere „reduceri substanţiale” faţă de propunerea formulată.

De asemenea, toate aceste state contributoare nete resping categoric două instrumente propuse pentru a emiterea de datorie comună, respectiv emiterea unei astfel de datorii de până la 150 de miliarde de euro pentru ca statele membre să-şi sporească alocaţiile naţionale pentru finanţarea priorităţilor europene, precum şi un pachet de până la 395 de miliarde de euro care ar urma să fie emis doar în situaţii de criză.

Olanda consideră aceste propuneri de emitere de noi datorii comune (după modelul celei pentru finanţarea planului NextGenerationEU) ca fiind „foarte problematice” şi „nejustificate”, motivând că statele membre „nu au spaţiu fiscal” pentru a-şi creşte datoria, mai ales într-un moment în care trebuie să-şi crească şi cheltuielile militare pentru a se conforma noului obiectiv al NATO de a aloca 5% din PIB pentru apărare şi au ajuns în situaţia de a lua „decizii dureroase” pe plan intern.

Finlanda şi Germania au transmis de asemenea că nu susţin niciuna dintre propuneri, în timp ce Austria s-a declarat „foarte sceptică” cu privire la acestea.

Aceste ţări contributoare nete au respins şi eliminarea ajustărilor care le-ar permite să-şi diminueze contribuţiile la bugetul UE.

Un alt grup numeros de state membre, format din ţări est-europene şi cele cu sectoare agricole puternice, precum Franţa, Spania şi Italia, au criticat diminuarea finanţării alocate în proiectul de buget unor politici esenţiale, respectiv Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună (PAC), precum şi fuzionarea acestor politici într-un fond de „parteneriat naţional şi regional”. Conform propunerii Comisiei, circa 300 de miliarde de euro vor fi alocate „veniturilor agricultorilor”, în scădere faţă de cele 387 de miliarde alocate PAC în bugetul pentru perioada 2021-2027.

„Creşterea semnificativă a bugetului pentru securitate şi apărare pe care o susţinem nu trebuie realizată pe seama” acestor două programe, a declarat secretarul de stat spaniol pentru afaceri europene, Fernando Sampedro, conform căruia atât dezvoltarea rurală, cât şi fondurile pentru regiunile mai puţin dezvoltate „sunt distorsionate” în propunerea Comisiei Europene.

Franţa, care de-a lungul istoriei integrării europene a beneficiat cel mai mult de fondurile agricole, a avertizat că va „monitoriza” în timpul negocierilor dacă PAC va fi prevăzută cu un buget „solid”, în timp ce Italia consideră că finanţarea propusă pentru această politică este „total insuficientă” şi a avertizat că aceasta „nu transmite mesajul corect” sectorului agricol, care a manifestat miercuri la Bruxelles.

La rândul său, Polonia, principalul beneficiar al fondurilor de coeziune, a cerut un buget „solid” atât pentru regiuni, cât şi pentru agricultori, subliniind că „regiunile nu pot fi sacrificate în noul buget”.

Dintre celelalte ţări est-europene, Republica Cehă a insistat ca viitorul buget al UE să acorde o „atenţie suficientă” politicilor tradiţionale, în timp ce Slovacia şi-a exprimat dezamăgirea că propunerea Comisiei a „rupt echilibrul” dintre aceste politici şi noile priorităţi, precum securitatea, apărarea şi competitivitatea.

De partea sa, Ungaria a criticat în plus alocarea a 100 de miliarde de euro în acest buget pentru Ucraina. Premierul ungar Viktor Orban afirmă că ţara sa va pierde astfel fonduri în favoarea Ucrainei şi consideră incorect ca acesteia din urmă, ce are în prezent doar statutul de candidată la aderare, să-i fie alocate finanţări în bugetul comunitar în condiţiile în care nu a fost admisă în UE.