Românii se înghesuie să cumpere aur, în ciuda cotațiilor ridicate. Ce fel de lingouri cumpărăm și ce urmează să se întâmple cu prețurile

Aurul este cunoscut drept un activ de refugiu în fața diverselor riscuri. Fie că vorbim de riscuri inflaționiste, de dobânzi în scădere, de crize sau recesiuni economice sau de evenimente geopolitice dăunătoare, investitorii – atât cei mari, cât mai ales cei mici – aleg să își protejeze averile cu ajutorul aurului.

Totuși, nu orice eveniment duce la o fugă înspre aur. Există o diferențiere între impactul pe care îl au anumite evenimente asupra prețului aurului și impactul inexistent în cazul altor evenimente. Astfel, le putem categorisi drept evenimente economice și evenimente geopolitice.

„Prin evenimente economice înțelegem orice știre sau tendință care are un impact direct asupra economiei reale. Vorbim de inflație, ratele dobânzilor, șomaj, falimente, datorie, deficit, războaie comerciale, etc. Printre evenimentele geopolitice se numără conflictele armate, tensiuni diplomatice sau modificarea curentelor politice (o schimbare bruscă în preferințele electorale ale unui popor). Prețul aurului tinde să crească atunci când atât evenimentele economice, cât și cele geopolitice sunt de rău augur. Și are o tendință de scădere când aceste evenimente dispar sau se reduc în intensitate”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.

În cazul României, tendințele sunt similare. În luna martie 2022, la o lună după ce Rusia a invadat Ucraina, la nivelul companiei Tavex s-a observat o creștere de aproape 25% în cantitatea de aur vândută față de februarie 2022. În octombrie 2023, când Hamas a atacat Israelul, creșterea în cererea de aur a fost de 47% în același interval de timp, arată analiza făcută de Tavex.

Categoric, investitorii români sunt într-o proporție semnificativă atenți la tendințele globale și își ajustează portofoliile în conformitate cu diverse evenimente, fie ele economice sau geopolitice.

În ceea ce privește preferințele produselor investiționale în perioade de tensiune geopolitică, există o tendință de alocare bruscă a activelor către aur. Această alocare se face prin achiziționarea produselor cu greutăți mai mari (de 50 sau chiar 100 de grame), deși interesul ridicat se menține la nivelul întregului spectru de greutăți.

Dacă este să diseminăm între lingourile și monedele de aur, lingourile sunt opțiunea cea mai des întâlnită, acestea fiind livrate în ambalaje care reprezintă certificatul de autenticitate al fiecărui lingou. În cazul monedelor, nu există astfel de certificate, ceea ce, pentru cei neinițiați, poate ridica semne de întrebare cu privire la originile produselor.

Totuși, este de reținut că monedele de aur de investiții nu prezintă un număr de serie, motiv pentru care nu se pot emite certificate pentru acestea. Cu atât mai mult, orice document de autenticitate trebuie să fie emis strict de către producător, întrucât comercianții nu au autoritatea de a emite niciun fel de certificate.

Există diferențe în timpul necesar ca prețul aurului să răspundă la cele două tipuri de evenimente. În cazul evenimentelor economice, răspunsul este aproape instant. Pe când, în cazul evenimentelor geopolitice, răspunsul este mai lent.

Motivul constă în faptul că investitorii instituționali nu au certitudinea privind cât de mult impact va avea și pe ce interval de timp se va desfășura evenimentul geopolitic. Întrucât acestea pot fi de scurtă durată (de doar câteva zile), nu există niciun motiv pentru care portofoliile fondurilor investiționale să fie restructurate prin lichidarea anumitor poziții și înlocuirea acestora cu aur.

Astfel, investitorii instituționali preferă să aștepte o anumită perioadă de timp pentru a vedea dacă acel conflict se va extinde – fie prin implicarea mai multor părți, fie pe un termen mai lung. Dacă perspectivele sunt de înrăutățire a situației, atunci se vor face eforturile necesare pentru a restructura portofoliile de active.