Cazuri în care Rusia a folosit pretextul ajutorului pentru o invazie militară sau livrarea de arme

Adaugă-ne ca sursă preferată

Numeroşi observatori au remarcat, ironic, că Rusia, care s-a opus categoric deschiderii unor coridoare umanitare în Siria, invocă necesitatea asistenţei umanitare în alte regiuni, în special în estul Ucrainei, în condiţiile în care Occidentul şi Kievul denunţă susţinerea acordată de Moscova separatiştilor proruşi.

Postul de radio RFE/RL prezintă, în ediţia online, cele mai importante cazuri în care ajutorul oferit de Rusia s-a dovedit, în final, doar o strategie pentru o invazie militară.

Mediafax prezintă în continuare principalele situații în care Rusia a recurs la această tactică.

Georgia, 1993

În perioada războiului care a avut loc în 1992-1993 în Abhazia, Rusia a trimis o coloană de camioane cu ajutoare umanitare în oraşul separatist Tkvarceli, aflat sub asediul armatei georgiene.

Populaţia civilă din Tkvarceli se afla în pragul disperării, iar oficialii georgieni au acceptat asistenţa umanitară oferită de Rusia, care a adoptat oficial o poziţie neutră în timpul războiului, în pofida susţinerii tacite pentru separatiştii abhazi.

Moscova, înfuriată de atacul forţelor georgiene asupra unui elicopter rus de transport cu peste 50 de persoane la bord, a adăugat în secret, pe lângă medicamente şi alimente, rachete, mitraliere şi artilerie grea. Aceasta le-a permis separatiştilor abhazi să înfrângă armata georgiană, să preia controlul asupra capitalei Suhumi şi să declare de facto independenţa Abhaziei.

Misiunea de ajutor umanitar a fost condusă de ministrul pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, în prezent ministru al Apărării în Guvernul de la Moscova.

Cehoslovacia, 1968

Asemenea altor incursiuni pe teritoriul statelor din Europa de Est aflate sub influenţa Moscovei, invadarea Cehoslovaciei de trupele URSS, în 1968, a fost o operaţiune militară evidentă. Unii oficiali de la Kremlin au afirmat, însă, cu cinism, că, de fapt, a fost o misiune umanitară pentru a salva Cehoslovacia.

La 20 august 1968, 200.000 de militari din statele membre ale Pactului de la Varşovia au trecut graniţa şi au aterizat în Praga, preluând controlul asupra oraşului în doar două zile. În urma operaţiunii au fost ucişi peste 100 de cehoslovaci.

Ungaria, 1956

„Dezgheţul” iniţiat de liderul sovietic Nikita Hruşciov a dus la izbucnirea unor revolte faţă de regimurile comuniste din Polonia şi Ungaria.

În Ungaria, ample proteste anti-sovietice au avut loc în octombrie 1956 sub conducerea premierului reformist Imre Nagy. În câteva zile, trupele sovietice au invadat ţara, iar 1.000 de tancuri au intrat în Budapesta. Aproape 30.000 de persoane au fost ucise în operaţiunile de reprimare a manifestaţiilor.

Lituania, Letonia, Estonia, 1940

În 1939, Moscova a făcut presiuni asupra statelor baltice să semneze acorduri mutuale de asistenţă care acorda Guvernului sovietic dreptul să stabilească baze militare în cele trei ţări.

Uniunea Sovietică a folosit acordurile pentru a declanşa invazii aproape simultane, iar trupele sovietice au intrat în Lituania la 16 iunie 1940, urmate o zi mai târziu de Letonia şi Estonia.

În câteva zile, 50.000 de militari din Armata Roşie au ocupat regiunea Mării Baltice, au confiscat nave militare şi comerciale. Au urmat deportări în masă şi reprimări politice ale „elementelor anti-sovietice”.