Fără Programul Rabla, statul îşi sabotează propria economie, susține APIA

Importatorii de automobile din România avertizează asupra „haosului decizional” al autorităţilor în privinţa programului Rabla. APIA susține că statul român riscă pierderi economice însemnate şi ratarea obiectivelor de sustenabilitate.
Robert Stan - lun, 11 aug. 2025, 12:46
Fără Programul Rabla, statul îşi sabotează propria economie, susține APIA

O parte a importatorilor și comercianților români automobile consideră că haosul decizional al autorităţilor în privinţa gestionării programului Rabla, afectează nu doar companiile din sectorul auto şi consumatorii, ci şi statul român, care riscă pierderi economice însemnate şi ratarea obiectivelor de sustenabilitate.

Este esenţial să subliniem faptul că, în această perioadă de la instalarea noului executiv, autorităţile nu au manifestat o reală dorinţă de consultare a specialiştilor din industria auto şi a asociaţiilor de profil. (…) Lipsa unui dialog autentic între guvern şi mediul de specialitate din România, în ciuda câtorva aşa zise «întâlniri de lucru» bifate, riscă să amplifice efectele negative asupra industriei şi consumatorilor şi chiar a bugetului de stat pe care încercăm «îl salvăm»”, notează reprezentanții Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Aceeași asociație arată că suspendarea Rabla Auto 2025 vine după o întârziere record în lansarea programului – de peste cinci luni – şi o etapizare haotică a sesiunilor, care a creat confuzie, frustrare şi incertitudine în rândul beneficiarilor. Anunţul suspendării, făcut cu mai puţin de 24 de ore înainte de demararea etapei destinate persoanelor fizice, compromite încrederea în continuitatea şi predictibilitatea politicilor publice din România.

O analiză APIA asupra impactului unei posibile anulări a programului, bazată pe datele de piaţă, pe evoluţia Rabla din ultimii ani şi pe creşterea valorii ecotichetelor anunţate pentru 2025, arată că acest program guvernamental reprezintă atât un instrument crucial în procesul de reducere a poluării şi de creştere a siguranţei în trafic, prin casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi în cei 20 de ani de funcţionare, cât şi un vector de dezvoltare economică.

Calculele APIA relevă faptul că, în 2024, statul român a investit 288 de milioane de lei în Rabla Plus, dintr-un buget total de un miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanţate, respectiv 1.493 de autoturisme plug-in hibrid. Astfel, a rezultat un câştig net de 375 de milioane de lei, fără includerea altor venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.

În paralel, prin Rabla Clasic, statul a oferit 300 de milioane de lei sub formă de subvenţii pentru 17.534 de autoturisme şi a încasat, în schimb, aproximativ 355 de milioane de lei din TVA, cu un ştig net de peste 55 de milioane de lei.

Pe ansamblu, doar din TVA generată de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste un miliard de lei”, susțin oficialii APIA.

În 2025, această sursă de venit este serios pusă în pericol, în contextul în care Programul Rabla Auto se află într-un blocaj prelungit: există doar declaraţii televizate ale Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fără nicio acţiune legislativă concretă şi fără un calendar oficial de relansare. Lipsa de claritate şi predictibilitate riscă să anuleze complet beneficiile financiare şi de mediu ale programului”, atenţionează APIA.

APIA, organizație patronală a unei părți a importatorilor de automobile din România grupează companii precum Kia Romauto, MHS Truck & Bus, Trust Motors sau Premium Auto precum și companii din domenii conexe comerțului cu mașini ca Lukoil, Total Energies Marketing, Axionet, Allianz-Țiriac Asigurări, Asirom sau Falcon Electronics.

Te-ar mai putea interesa și
CASS la pensiile peste 3.000 lei înseamnă 2,3 miliarde de lei în cinci luni, efectul Legii 141/2025. Excedent de 2,7 miliarde lei la Fondul din care e finanţat sistemul sanitar, cu 51% mai mare decât în urmă cu un an – analiză
CASS la pensiile peste 3.000 lei înseamnă 2,3 miliarde de lei în cinci luni, efectul Legii 141/2025. Excedent de 2,7 miliarde ...
Efectele Legii 141 din 2025, care a eliminat scutirea de la plata CASS pentru mai multe categorii de asiguraţi: 2,3 miliarde de lei este suma virată la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale......
Misterioasele majorări de capital cu 14 milioane de euro la Hervis, înainte de vânzarea companiei
Misterioasele majorări de capital cu 14 milioane de euro la Hervis, înainte de vânzarea companiei
Retailerul de echipamente sportive Hervis Sports and Fashion a primit o infuzie de capital de 12 milioane de euro de la compania-mamă ...
CURS VALUTAR. Analiștii BCR spun că Banca Națională este îngrijorată de cursul de schimb. Măsura pe care ar urma să o ia, în ciuda inflației în scădere
CURS VALUTAR. Analiștii BCR spun că Banca Națională este îngrijorată de cursul de schimb. Măsura pe care ar urma să ...
Inflația în luna iunie s-a situat la 10,42% față de aceeași perioadă a anului trecut, înregistrând o încetinire ...
Alegeri anticipate. Ce spune Bolojan
Alegeri anticipate. Ce spune Bolojan
Premierul interimar Ilie Bolojan, preşedintele PNL, a declarat că în cazul în care nu se ajunge la o înţelegere între ...