Previziuni sumbre de la meteorologi: Valuri uriaşe, inundaţii, temperaturi extreme în următorii 30 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

La iniţiativa Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, agenţie a Naţiunilor Unite, circa o mie de oameni de ştiinţă au dezbătut în oraşul canadian tema ‘Viitorul meteorologiei’.

La aproape zece ani de la intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, care viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, problema nu mai este dacă încălzirea Pământului va avea loc sau nu. ‘Este un lucru ireversibil, iar populaţia mondială continuă să crească, aşa încât trebuie să ne adaptăm’, susţine Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.

În cursul primului deceniu al secolului al XXI-lea, temperatura medie la suprafaţa planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. Or, o creştere cu un grad Celsius ar duce la mărirea cu 7% a cantităţii de vapori de apă din atmosferă şi, implicit, o accelerare a fenomenelor meteo, având în vedere că evaporarea este motorul circulaţiei apei în atmosferă.

În contextul în care comunitatea ştiinţifică se referă, cel mai des, la o creştere cu 2 grade Celsius a temperaturii medii la suprafaţa Pământului până în 2050, ‘norii se vor forma mai uşor, mai repede, iar ploile vor fi mai puternice’, provocând mai multe inundaţii , anticipează Simon Wang de la Universitatea din Utah. Episoadele de frig extrem, de genul celui care s-a abătut iarna trecută asupra unei mari părţi a Americii de Nord, vor fi mai intense, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru valurile de căldură şi perioadele de secetă, adaugă cercetătorul american. Provocarea pentru meteorologi este includerea ‘forţei suplimentare’ create de încălzirea climatică în modele de previziuni tot mai complexe, încheie Wang.

Încălzirea planetei va avea nenumărate consecinţe pentru viaţa oamenilor. De exemplu, durata zborurilor va creşte foarte mult, a estimat un meteorolog la universitatea britanică Reading, Paul Williams. Cu ajutorul unui calculator superperformant de la Universitatea americană Princeton, unul din cele mai puternice din lume, el a studiat impactul încălzirii climatice asupra curenţilor de aer de mare altitudine şi viteză de la o altitudine de circa 10 km, acolo unde zboară avioanele de linie. După câteva săptămâni de calcul, verdictul său este clar: ‘Schimbarea climei duce la curenţi de aer mai puternici…Până în 2050, timpul de zbor se va dubla din cauza turbulenţelor’.

Subliniind că în prezent numai 1% în medie din timpul de zbor al avioanelor comerciale este supus turbulenţelor, Williams arată că, în cazul în care concentraţia de bioxid de carbon creşte exponenţial în anii următori, ‘nu se ştie cum vor reacţiona avioanele’ la masele de aer extrem de agitate.

Nici opţiunea pentru transportul maritim nu va fi lipsită de riscuri, meteorologii prognozând valuri imense în oceane. ‘Companiile de transport maritim urmează să facă faţă tot mai des unor valuri uriaşe’, dintre care unele de 40 de metri înălţime, în contextul în care cele de 20 de metri sunt considerate acum excepţionale, afirmă Simon Wang. ‘Nu este decât începutul schimbării climatice, pentru că oceanele vor avea un impact mult mai mare, emanând mai multă căldură şi mai mulţi vapori’, avertizează el.

Calota glaciară groasă a Groenlandei a început să se topească şi ar putea, cu timpul – ‘nu înainte de secolul viitor’ -, să ducă la o creştere cu 6 metri a nivelului oceanelor, arată Eric Brun, cercetător la Meteo-France şi autor al unui recent studiu pe această temă.

În contextul unui număr atât de mare de schimbări, Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, apreciază că trebuie luate măsuri de urgenţă în domeniul urbanismului şi că modul de viaţă trebuie adaptat în funcţie de noua realitate.