Mișcare riscantă în Franța: Premierul se va supune unui vot de încredere în parlament pentru planul de austeritate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pericolul imediat cu care se confruntă Franţa este cel al supra-îndatorării, a avertizat luni premierul Bayrou, la o conferinţă de presă dedicată planului său de austeritate.

„Aceşti bani, împrumutaţi cu sutele de miliarde, nu au fost utilizaţi pentru investiţii, aşa cum ar fi trebuit, ci pentru cheltuielile curente”, a amintit el, anunţând că va solicita votul de încredere al parlamentului pe 8 septembrie, înaintea unei mari manifestaţii împotriva planului său bugetar programată pentru 10 septembrie.

Premierul va angaja astfel răspunderea guvernului său în faţa Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului) reunite în sesiune extraordinară. Dacă va obţine votul de încredere asupra planului de reducere a deficitului cu 44 de miliarde de euro în bugetul pentru anul viitor, după acest vot va începe dezbaterea asupra „fiecăreia dintre măsurile din acest plan de urgenţă”, a explicat el.

Dacă nu va obţine acest vot de încredere, un scenariu posibil având în vedere că centriştii, adică formaţiunea progresistă „Renaşterea” de orientare mai degrabă liberală a preşedintelui Emmanuel Macron, şi dreapta nu au majoritatea absolută în Adunarea Naţională, guvernul va trebui să demisioneze şi Franţa ar trece astfel printr-o nouă criză politică.

Formaţiunea Franţa Nesupusă (LFI, stânga radicală) şi Partidul Comunist francez (PCF) au anunţat, fiecare pe cont propriu, că vor vota pentru „căderea guvernului”. Şi formaţiunea de extremă dreapta „Adunarea Naţională” (RN) a asigurat că nu va da votul de încredere, preşedintele său, Jordan Bardella, prezicând deja „sfârşitul guvernului”.

Cu un deficit bugetar prognozat pentru anul în curs la 5,4% din PIB, Franţa are nevoie de măsuri de austeritate şi guvernul de la Paris estimează că prin planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro acest deficit va coborî anul viitor la 4,6% din PIB, pe o traiectorie care să permită în anul 2029 un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE.