ANALIZĂ: Intrarea masivă a fondurilor suverane pe pieţe ameninţă stabilitatea economei globale

Forumul Instituţiilor Financiare şi Monetare Publice (OMFIF) estimează că fonduri suverane de investiţii gestionează active în valoare de 29.100 miliarde de dolari, echivalentul a 40% din economia mondială, sunt deţinute de 167 de bănci centrale, 156 fonduri publice de pensii şi 87 de fonduri suverane. OMFIF avertizează că intrarea acestor bani riscă să distorsioneze pieţele, prin modificarea preţurilor, şi de asemenea riscă să creeze genul de bule speculative pe care băncile centrale din întreaga lume se străduiesc să le evite.

‘Există pericolul real al unui potenţial conflict de interese. Ar trebui să existe un cod de bune practici’, a declarat directorul OMFIF, David Marsh.

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, care dispune de active în valoare de 890 de miliarde de dolari, deţine 1,3% din acţiunile din întreaga lume iar directorul său general a declarat recent că intenţionează să aloce o parte mai mare din banii săi pentru alte active decât obligaţiuni guvernamentale, precum acţiuni, infrastructură sau imobiliar. De asemenea, fondul suveran de investiţii al Chinei, China Investment Corporation (CIC), cu active de 575 miliarde de dolari, alocă 32% din investiţiile sale globale pentru acţiuni de stat şi o proporţie similară unor investiţii pe termen scurt de genul private equity, imobiliar şi infrastructură.

Investitorii privaţi avertizează, însă, că în dorinţa de a profita de creşterea preţurilor la imobiliare şi a pieţelor de acţiuni din întreaga lume, a fost acordată o atenţie insuficientă consecinţelor care apar de pe urma acestor intrări masive de fonduri. Dacă instituţiile oficiale gestionează active în valoare de 29.000 de miliarde, chiar şi o alocare conservatoare a 10% din portofoliile lor pentru acţiuni ar înseamna fonduri de 2.900 miliarde de dolari, suficient pentru a influenţa pieţele globale de acţiuni având în vedere capitalizarea de piaţă a MSCI All Country Index care se ridică la 38.000 de miliarde de dolari.

Îngrijorările legate de creşterea participării fondurilor de stat pe pieţele de capital a determinat Fondul Monetar Internaţional să pună la punct în 2008 un set de practici voluntare cu privire la transparenţă şi dezvăluiri. De asemenea, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a pus la punct un cod de bune practici cu privire la guvernanţa corporatistă a companiilor de stat.

Între timp însă investiţiile fondurilor de stat cresc în mod accelerat. Potrivit datelor Thomson Reuters, în prima jumătate a acestui an fondurile de stat au cheltuit 24,5 miliarde de dolari pentru fuziuni şi achiziţii, cea mai mare sumă alocată în primul semestru după 2010. În consecinţă, mulţi analişti cred că liniile directoare actuale nu sunt suficient de stricte pentru a scădea riscul unor posibile probleme.