De ce crede Daniel David că 2025 este „probabil cel mai dificil şi periculos an pentru ţară după Revoluţia din 1989”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Daniel David a prezentat luni pe blogul personal un raport în preajma intrării în cea de-a zecea lună de mandat, cu ocazia începerii anului universitar 2025-2026, scrie Agerpres.

„Prin aceste măsuri fiscal-bugetare, sistemul nostru s-a salvat de la blocaj, astfel încât din bugetul alocat la început de an s-au eficientizat (economisit) costuri de aproximativ 400 milioane de lei (pe care probabil îi vom utiliza tot în sistem) şi nu mai trebuie să solicităm în acest an cele 2 miliarde de lei, în total impactul financiar estimat pentru anul 2026 fiind de peste 2,8 miliarde de lei. (…) Au mai fost ani dificili pentru ţară – atât economic, cât şi politic – dar în 2025 crizele interne politice şi economice vin puternic combinate, pe fondul unui război la graniţa ţării şi al unor crize internaţionale legate de reaşezarea arhitecturii ordinii mondiale. Dar, abordate corect, crizele sunt şi oportunităţi de progres!”, a scris ministrul pe blogul său.

Daniel David a mai afirmat că, în primul său mandat, a avut o contribuţie vizibilă la traiectoria euroatlantică a ţării şi la alegerea unui preşedinte care să menţină ţara „pe această traiectorie”.

„De asemenea, în situaţia de criză politică, susţinut de PNL, nu am refuzat să fiu inclus pe liste scurte pentru candidaţii proeuropeni potenţiali la poziţia de preşedinte al ţării şi la cea de prim-ministru interimar, deşi nu am căutat sau promovat asta, tocmai pentru a fi de folos ţării într-o astfel de situaţie”, a spus Daniel David.

Ministrul a precizat că a acceptat cu îndoială al doilea mandat, început la 23 iunie 2025, considerând că şi-a îndeplinit angajamentele pentru ţară.

În opinia sa, criza fiscal-bugetară a redus prioritatea şi avântul reformelor – fără a le anula – iar măsurile de criză fiscal-bugetară „au zguduit ţara”, astfel şi sistemul de educaţie-cercetare, pentru că provoacă „paradigmele structurale/sistemice vechi”.

În ceea ce priveşte anul şcolar 2025-2026, David afirmă că estimările preliminare arată că aproximativ 3% dintre clase au depăşit limita maximă şi doar în jur de 1% au ajuns la excepţia maxim permisă.

„Pentru a reduce încărcarea profesorilor, am păstrat prevederea ca limita maximă să se poată reduce cu 3 la fiecare copil cu cerinţe educaţionale speciale (CES) din clasă. Aceste depăşiri ale limitelor sunt solicitate de şcoli, având responsabilitatea să le facă în funcţie de resursele umane şi de spaţiu. Învăţământul simultan a crescut de la 6% (2024-2025) la aproximativ 7,5% (în 2025-2026), dar va beneficia pentru prima dată de o metodologie de pregătire a profesorilor, după modelul învăţământului simultan din Franţa şi Irlanda (care au acest model chiar mai răspândit decât în ţară)”, a mai arătat ministrul Daniel David.

Potrivit acestuia, o serie de indicatori relevanţi pentru procesul educaţional arată că, în anul şcolar 2025-2026, în comparaţie cu anul şcolar 2024-2025, a crescut atât numărul profesorilor calificaţi la care copiii au acces, cât şi timpul de interacţiune cu aceştia şi a scăzut numărul personalului necalificat.

„În general, a crescut uşor numărul de cadre didactice cu un singur contract de muncă, pe perioadă nedeterminată şi determinată, reducându-se semnificativ cheltuielile cu contractele la plata cu ora”, mai spune ministrul.