Cine asigură competitivitatea mărfii româneşti la export. Topul judeţelor

Exporturile româneşti în UE au crescut, la fel ca şi complexitatea lor. Totuşi, disparităţile între judeţele României sunt immense, atât la volumul propriu-zis al exporturilor, cât şi la “calitatea” lor.
Economica.net - mar, 16 sept. 2014, 21:00
Cine asigură competitivitatea mărfii româneşti la export. Topul judeţelor

“Avantajele competitive, măsurate prin participarea la exporturi, sunt concentrate în şapte judeţe, localizate în principal în vestul şi centrul ţării (Argeş 10%, Timiş 9%, Arad 5%, Constanţa 5%, Bihor 4%, Braşov 4%, Sibiu 4%), care împreună cu Bucureşti (17%) realizează 60% din exporturile României”, se arată în Strategia Naţională de pentru Competitivitate 2014-2020, document pus în dezbatere publică de Ministerul Economiei.

“Judeţele Călăraşi, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Tulcea şi Vrancea nu au exporturi de tehnologie înaltă, iar 29 de judeţe din totalul de 42 nu depăşesc pragul de 1% din totalul pe ţară” se mai arată în document.

Un alt indicator care arată din nou disparitatea la nivel regional în ceea ce priveşte competitivitatea produselor exportate este Indicele de Potenţial Competitiv (IPC). Şi aici, topul arată aproximativ la fel, dacă vorbim de zone, cu menţiunea că Bucureştiul nu este primul.

La nivelul economiei locale, potrivit ierarhiei valorilor IPC, pe primul loc se situează judeţul Argeş, cu o valoare a indicelui de 0,78, faţă de o medie pe ţară de 0,31, care reflectă un volum mare al exporturilor totale (al doilea pe ţară), cel mai mare raport dintre exporturi şi populaţia ocupată (10.925 euro/angajat) şi cea mai mare pondere a exporturilor de tehnologie medie-înaltă (20.3% din totalul pe ţară şi 24% din totalul pe judeţ).

Pe locul al doilea, cu o valoare a indicelui de 0,68, se situează municipiul Bucureşti, având cele mai mari valori ale exportului, dar şi cea mai numeroasă populaţie ocupată. Judeţul Timiş ocupă locul 3, cu cele mai mari exporturi de înaltă tehnologie”, scrie în Strategie.

Evident, Argeşul îşi datorează poziţia celor de la Automobile Dacia, primul exportator al ţării, şi industriei orizontale care s-a dezvoltat în zonă, raportate la o populaţie mai mică decât a Capitalei sau a Timişului.

“Nici un judeţ din regiunea Nord-Est nu se situează între primele 20 din clasament, ca potenţial competitiv. Bacăul, pe locul 4 din punct de vedere al exporturilor de înaltă tehnologie, se regăseşte abia pe locul 34 din 42, din cauza ponderii mari a exporturilor de joasă tehnologie în totalul judeţului (aproape 70%) şi a valorii scăzute a exporturilor/populaţie ocupată, de numai 1.099  euro. Numai două judeţe din regiunea Sud-Est – Constanţa şi Galaţi – depăşesc media pe ţară în ceea ce priveşte valoarea indicelui de potenţial competitiv, având ca principale ramuri construcţia de nave şi respectiv siderurgia. Situaţia este similară şi pentru majoritatea celorlalte regiuni, fiecare având în general două sau cel mult trei judeţe cu valori peste media pe ţară”, mai scriu autorii Strategiei pentru Competitivitate.

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Excedentul comercial agroalimentar al UE a crescut puternic în octombrie, ca urmare a prețurilor mari pentru exporturile de produse procesate pe bază de cafea și cacao
Excedentul comercial agroalimentar al UE a crescut puternic în octombrie, ca urmare a prețurilor mari pentru exporturile ...
Excedentul comercial agroalimentar al UE a crescut puternic în octombrie 2025, ajungând la 6,4 miliarde de euro, o creştere de 18% faţă de septembrie şi de 19% faţă de octombrie 2024,......
Municipiul Brașov a crescut de patru ori în total taxele de promovare turistică și salvamont pe care trebuie să le plătească turiștii începând din 2026
Municipiul Brașov a crescut de patru ori în total taxele de promovare turistică și salvamont pe care trebuie să le plătească ...
Turiştii care vor vizita, anul viitor, municipiul Braşov şi staţiunea Poiana Braşov vor trebui să plătească, pentru ...
Companiile germane, pesimiste cu privire la evoluția economiei în 2026
Companiile germane, pesimiste cu privire la evoluția economiei în 2026
Foarte puţine companii germane sunt încrezătoare în privinţa noului an, chiar dacă perspectivele economice s-au îmbunătăţit ...
ANRE anunță că 247 de proiecte cu putere de peste 9.000 de MW și-au pierdut valabilitatea pe parcursul anului 2025, locul acestora urmând să fie luat de investitori serioși
ANRE anunță că 247 de proiecte cu putere de peste 9.000 de MW și-au pierdut valabilitatea pe parcursul anului 2025, locul ...
Avizele Tehnice de Racordare (ATR) pentru un număr total de 247 de proiecte cu putere maximă aprobată pentru evacuare, ...