Deficitul bugetului general consolidat este de 0,24% din PIB după opt luni

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Soldul primar aferent aceleiaşi perioade este pozitiv (+0,98% din PIB), fapt ce arată o politică bugetară prudentă şi sustenabilă’, precizează MFP.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 136,8 miliarde lei, reprezentând 20,7% din PIB, au fost cu 4,3% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din contribuţiile de asigurări sociale (+ 2,06 miliarde de lei), impozite şi taxe pe proprietate (+ un miliard de lei), accize (+ 1,52 miliarde de lei), impozitul pe profit (+ 943,8 milioane de lei), TVA (+345,4 milioane de lei).

Veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor s-au redus cu 48,9%, ca urmare a încasării în anul precedent a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în suma de două miliarde de lei.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 5%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 2,8% şi venituri nefiscale cu 1,5%.

Potrivit MFP, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate înregistrează în continuare un nivel relativ scăzut, reprezentând 0,7% din PIB, cu 2,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 138,3 miliarde lei, s-au redus atât în termeni nominali, cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, cât şi în termeni reali, acestea fiind inferioare cu 1,2 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 3,1% ca urmare a majorării salariului minim brut de la 800 lei (la sfârşitul anului 2013) la 900 lei (iulie 2014) şi a plăţii drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, datorită, în principal, plăţii arieratelor către furnizorii de medicamente, din fondul naţional de asigurări sociale de sănătate, ca urmare a implementării Legii nr. 72/ 2013 prin care s-a transpus în legislaţia românească Directiva nr. 7/ 2011 privind combaterea întârzierilor în efectuarea plăţilor comerciale, precum şi plata serviciilor medicale efectuate de spitale.

Faţă de anul precedent, s-a înregistrat reducerea cheltuielilor cu dobânzi cu 2,3% datorită scăderii randamentelor la licitaţiile emisiunilor de obligaţiuni de tip benchmark.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 14,1 miliarde lei, respectiv de 2,1% din PIB, faţă de 17,3 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

‘Menţionăm că în perioada raportată din anul 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei. Fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiţii din primele 8 luni ale anului 2014 sunt la un nivel apropiat de cel realizat în perioada similară a anului trecut’, se mai arată în comunicatul citat.

Pentru 2014, autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional /FMI/ au convenit un deficit bugetar de 2,2% din PIB atât pe metodologia cash, cât şi pe metodologia ESA a Uniunii Europene. România a încheiat anul trecut cu un deficit al bugetului general consolidat de 2,5% din PIB.