Popularii europeni s-au aliat cu extremiștii de dreapta în Parlamentul European pentru un vot majoritar în favoarea reducerii exigențelor ecologice aplicate companiilor europene

Este prima dată după alegerile europarlamentare din 2024 când un pachet legislativ este adoptat în Parlamentul European cu o astfel de majoritate, care anterior mai reuşise să impună adoptarea unor rezoluţii neobligatorii, dar niciodată un text care să servească drept bază pentru negocierea unei legislaţii.

Principalele chestiuni incluse în această legislaţie, aşa-numitul pachet Omnibus I, se concentrează pe numărul companiilor care ar intra sub incidenţa noilor reguli, obligaţia de a prezenta planuri de tranziţie climatică şi clauzele de răspundere civilă pentru aceste companii, în baza cărora părţile afectate se vor putea adresa justiţiei în cazul în care companiile nu respectă regulile.

Amendamentele incluse în text de Partidul Popular European (PPE), care mai trebuie negociate cu Consiliul UE (statele membre), elimină complet obligaţia de elaborare a planurilor de tranziţie şi clauzele de răspundere civilă. De asemenea, aceleaşi amendamente reduc substanţial numărul companiilor europene care cad sub incidenţa acestei legislaţii, ce ar urma astfel să fie aplicabilă numai celor care au mai mult de 1.750 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de peste 450 de milioane de euro.

Votul de joi, care a trecut cu 382 de voturi pentru, 249 împotrivă şi 13 abţineri, este a doua încercare a Parlamentului European de a-şi stabili poziţia pentru negocierea cu statele membre a iniţiativelor cheie ale agendei de simplificare a reglementărilor propusă de Comisia Europeană pentru a stimula competitivitatea blocului comunitar.

Prima încercare a eşuat la limită la ultima sesiune plenară a Parlamentului European, deşi primise aprobarea comisiilor parlamentare relevante cu ajutorul voturilor majorităţii progresiste formate din populari (PPE), socialişti (S&D) şi liberali (Renew), aceeaşi majoritate care, împreună cu Verzii, a susţinut numirea din nou a Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei Europene.

După eşecul acelei prime încercări, negociatorul-şef pentru această legislaţie, europarlamentarul suedez Jurgen Warborn, a avut două opţiuni, fie să reia negocierile cu această majoritate dominantă, fie să prezinte amendamente care slăbesc şi mai mult propunerea Bruxelles-ului pentru ca grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) şi cel al Patrioţilor pentru Europa (PfE) să aprobe textul revizuit.

Însă după trei săptămâni de negocieri grupurile progresiste pro-europene au anunţat miercuri încheierea fără rezultat a tratativelor. „Ruperea coaliţiei de centru-dreapta înseamnă ruperea ultimei legături responsabile dintre realismul economic şi angajamentele sociale şi climatice ale UE. Respingerea acestui compromis împinge majoritatea lui Von der Leyen pe un teritoriu neexplorat”, a deplâns lidera grupului liberal, Valerie Hayer.

Atât negociatoarea-şefă a Verzilor, Kira-Peter Hansen, cât şi surse din cadrul grupului social-democrat susţin că acestea au oferit concesii PPE în chestiuni cheie pentru ele, cum ar fi clauzele de răspundere civilă, dar PPE „nu a arătat nicio dorinţă de a face vreun pas” către un compromis.

La rândul său, un purtător de cuvânt al PPE a susţinut că social-democraţii „nu au reuşit să demonstreze” că membrii indecişi din rândurile lor – care au înclinat balanţa către respingerea legislaţiei la primul vot din octombrie – şi-ar fi revizuit îndeajuns poziţia pentru a face viabil un potenţial compromis care să treacă la vot.

În acest timp, grupul Patrioţii pentru Europa a emis o declaraţie prin care salută „ruperea în premieră a cordonului sanitar” prin care majoritatea progresistă pro-UE izolează în Parlamentul European partidele naţionaliste. Acum, adaugă acelaşi grup, o majoritate alcătuită din PPE, extrema dreaptă, conservatori şi suveranişti a deschis „calea către înlocuirea Pactului Verde European cu o agendă axată pe competitivitate”.