Şase ţări central şi est-europene, inclusiv România, se opun ţintelor CE privind schimbările climatice

În cadrul eforturilor de limitare a încălzirii globale cu 2 grade Celsius, Comisia Europeană a propus în ianuarie acest an mai multe obiective pentru 2030. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră vor trebui reduse cu 40%, cota de energii regenerabile să reprezinte 27% din totalul de energie consumată, iar eficienţa energetică să sporească cu 30% până în 2030.

În martie şi iunie, liderii statelor membre UE nu au reuşit să ajungă la un acord asupra propunerii executivului comunitar, dar ei speră să ajungă la un consens la summitul din 23 şi 24 octombrie, de la Bruxelles.

Totuşi, miniştrii mediului din Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria şi România şi-au afirmat opoziţia faţă de ţintele propuse de Comisie. Ele cer un cadru care să ”reflecte diferitele nevoi şi circumstanţe regionale”. Mixul energetic diferă semnificativ între statele membre, iar atingerea obiectivelor propuse de CE ar fi mai facilă pentru unele ţări membre decât pentru altele.

Proporţia de energie regenerabilă în mixul energetic a fost de 14,1% în anul 2012, potrivit Eurostat, dar această medie ascunde diferenţele regionale. Ungaria, Slovacia, Polonia şi Republica Cehă se situează sub această medie, cu cote cuprinse între 9,6% şi 11,2%.

Cele mai multe dintre cele şase state menţionate se bazează pe termocentrale pe cărbuni, ce reprezintă surse care emit cel mai mult dioxid de carbon.

Problema care se pune este care obiective vor fi obligatorii pentru întreaga UE şi care pentru fiecare stat membru în parte.

Un grup de 13 ţări membre, majoritatea vest şi nord-europene (aşa-numitul Green Growth Group) se pronunţă pentru o ţintă obligatorie de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru toate statele Uniunii Europene.