Clasamentul european al autostrăzilor. Unde stă România, în toate comparaţiile

România are 550 de kilometri de autostradă, conform datelor care apar în Masterplanul General de Transport, prezentat Comisiei Europene şi recent lansat în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor.

Dacă socotim doar numărul, făcând abstracţie de suprafaţă, condiţiile de relief, şi populaţie, nu suntem ultimii în Europa. Cel mai prost stau islandezii, cu doar 11 km, iar sub noi sunt slovacii (419 km), sârbii (259 km), norvegienii (392 km), cetăţenii micuţului stat Luxemburg (152 km), estonienii (124 km) şi bulgarii, cu care ne comparăm în general, nu numai la situaţia infrastructurii rutiere (541 km).

Dacă însă luăm în calcul şi densitatea, adică numărul de km de autostradă raportaţi la suprafaţă, România stă mult mai prost, cu doar 2 km de autostradă la 1.000 km pătraţi. Mai prost decât noi stau doar ţările nordice, din motive de climă şi relief evidente. În Islanda, densitatea este aproape zero, iar în Norvegia, de 1 km la 1.000 kmp. 2 km de autostradă la 1.000 kmp mai are doar Finlanda. Ţările cu care ne comparăm noi sunt destul de departe: în cazul Bulgariei, densitatea este de 5 km, Polonia are o densitate de 2 km la 1.000 mp, Cehia de 10, iar Ungaria de 16.

Când vine vorba însă de raportarea la populaţie, suntem chiar ultimii de pe continent. În România revine un km de autostradă la 36.585 de locuitori. Este cel mai mare număr din Europa, şi este, de fapt, indicatorul cel mai relevant. În cazul Bulgariei, revine câte un km de autostradă la 14.000 de locuitori, pentru Polonia raportul este de 28.000 de locuitori la un km de autostradă, iar Ungaria se poate lăuda cu doar 6.587 de locuitori pentru fiecare dintre cei 1.515 km ai reţelei sale. Dacă facem abstracţie de Luxemburg, cel mai bine deservită de reţeaua de drumuri rapide este populaţia Sloveniei, unde un km de autostradă se „împarte” la doar 2.618 locuitori.

Iată reţeaua de autostrăzi a fiecărui stat din Europa: