Premieră. S-a lansat Barometrul Bunăstării. România ia doar Bulgaria la general și doar Ungaria la sistemul de sănătate

Barometrul Bunăstării ia în calcul trei mari domenii și anume sănătatea, educația și bunăstarea socială, anunță Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR), entitatea membră ABS care a inițiat proiectul Barometrului.

Pentru anul 2024, România a obținut un scor total de 6,91, pe o scală de la 0 la 10. Acest rezultat plasează România peste Bulgaria (6,69), dar sub celelalte state analizate din regiune: Cehia (7,84), Polonia (7,81), Slovacia (7,25) și Ungaria (7,01).

„Barometrul confirmă că bunăstarea este un efort comun – nu doar al sistemului de sănătate, al educației sau al politicilor sociale, ci al întregii societăți. Rezultatele arată atât evoluții încurajatoare, cât și zone în care este nevoie de accelerarea reformelor, în special în sănătate și educație. Industria de asigurări poate contribui, într-un mod decisiv, la creșterea bunăstării românilor – de la reducerea vulnerabilităților financiare la stimularea culturii prevenției. Prin acest proiect, Alianța își asumă rolul de actor activ în dezvoltarea durabilă a societății românești”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General UNSAR, organizația care a inițiat platforma ABS.

Conform sursei amintite, Barometrul oferă, pentru prima dată, o imagine integrată asupra bunăstării populației, construită pe metodologii internaționale, completate cu indicatori specifici contextului românesc. Rezultatele sale reprezintă o bază solidă pentru formularea unor politici publice orientate spre reziliență, prevenție și creșterea calității vieții.

Indicatorii folosiți au fost selectați în funcție de prioritățile de dezvoltare ale României și de disponibilitatea datelor la nivel național și european, astfel încât analiza să permită comparații relevante cu alte țări din regiune. Metodologia este inspirată din modele utilizate la nivel internațional, inclusiv în practica OCDE.

„Ne propunem să schimbăm mentalități, de la ‘mie nu mi se poate întâmpla’ la ‘sunt pregătit pentru orice’. Asta înseamnă, de fapt, să contribuim la o societate mai rezilientă, în care oamenii pot trăi mai bine”, a declarat Roxana BĂLUȚĂ, Specialist Asigurări de Viață și Sănătate & Coordonator Programe UNSAR.

Cum stăm, pe capitole. La sănătate luăm doar Ungaria și suntem sub Bulgaria

Raportul subliniază faptul că bunăstarea este un concept multidimensional, influențat de f

Principalele concluzii ale Barometrului:

• Sănătate – Dimensiunea sănătății înregistrează cele mai mari provocări, în special la nivelul prevenției, factorilor de risc și sănătății mintale. România se află înaintea Ungariei, dar în urma Cehiei, Slovaciei, Poloniei și Bulgariei.
• Educație – România continuă să se confrunte cu dificultăți în ceea ce privește nivelul de studii, accesul la educație, competențele digitale și rata crescută a părăsirii timpurii a școlii.
• Bunăstare socială – Aceasta este cea mai performantă dintre cele trei dimensiuni, datorită rezultatelor bune în ceea ce privește siguranța fizică, coeziunea comunitară și satisfacția față de viață. România se poziționează peste Bulgaria și Ungaria, dar sub Polonia, Cehia și Slovacia.

Factori precum educația, sănătatea fizică și mintală, securitatea economică, relațiile sociale și sentimentul general de siguranță. Evaluarea a fost realizată pe baza a 12 componente și 16 indicatori, grupate pe cele trei dimensiuni. Scorul total de 6,91 reflectă media valorilor obținute de fiecare dimensiune.

„Rezultatele Barometrului confirmă tendințele identificate în studiul de percepție lansat anterior de Alianța pentru BunăStare, motiv pentru care vom accelera anumite acțiuni specifice, căci bunăstarea nu se reduce la nivelul veniturilor, ci implică educație, autonomie, relații personale, încredere și o stare generală de echilibru emoțional. Românii își regăsesc bunăstarea în familie. Există un apetit în creștere pentru prevenție, informare și independență în luarea deciziilor privind propria viață, dar barierele sistemice – de la accesul la servicii până la calitatea acestora – rămân semnificative.”, concluzionează cei de la UNSAR și ABS.