Ilie Bolojan, la angajarea răspunderii Guvernului pentru Legea pensiilor magistraților: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu

„Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare a considerat că termenul de aşteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem şi avizul CSM, e adevărat, negativ”, a afirmat Bolojan la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Executivul îşi angajează răspunderea pentru proiectul privind pensiile magistraţilor.

El a menţionat elementele importante ale proiectului.

„În primul rând, creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creştere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, aşa cum ştiţi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziţie de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a explicat Bolojan.

Premierul a precizat că proiectul răspunde la o serie de aspecte importante şi vine să îndrepte o inechitate socială.

„Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, aşa cum ştiţi, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care ţin benzile de producţie, funcţionarii publici care îşi fac datoria corect, investitorii noştri nu se simt respectaţi cât timp acest sistem este funcţional şi deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială şi corectează o nedreptate acumulată în aceşti ani”, a spus Bolojan.

Potrivit acestuia, al doilea efect al acestui proiect este că pune economia „pe baze sănătoase”, în condiţiile în care România este pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie.

„Între 55 şi 64 de ani, doar 53% din cetăţenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală, ceilalţi, din păcate, sau sunt plecaţi din ţară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul dintre lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală şi o economie mai competitivă, pusă pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestei realităţi şi să avem garanţia unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”, a evidenţiat Bolojan.

El a punctat că proiectul răspunde şi unui angajament asumat de România prin PNRR.

„În ultimul rând, răspunde unei necesităţi legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, aşa cum ştiţi, corectarea acestei nedreptăţi este una din condiţiile pe care România şi le-a asumat şi este jalon în PNRR. Şi, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile în aşa fel încât România să încaseze banii care îi are reţinuţi din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a adăugat Bolojan.