SUA au stabilit anul 2027 ca termen limită pentru ca Europa să preia responsabilitatea propriei apărări în cadrul NATO – surse Reuters

Acest mesaj, despre care au relatat cinci surse familiarizate cu discuţia, inclusiv un oficial american, a fost transmis la o întâlnire la Washington între reprezentanţi ai Pentagonului care coordonează politica NATO şi câteva delegaţii europene.

Transferul acestei poveri de la SUA către membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord ar schimba dramatic modul în care SUA, membru fondator al alianţei de apărare postbelice, colaborează cu cei mai importanţi parteneri militari ai lor. În cadrul întâlnirii, oficialii Pentagonului au indicat că Washingtonul nu este mulţumit în continuare de progresele înregistrate de Europa în consolidarea capacităţilor sale de apărare de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.

Astfel, anul 2027 este văzut ca termen limită pentru ca Europa să-şi dezvolte propriile capacităţi şi structuri de apărare, reducându-şi astfel dependenţa de Statele Unite.

Responsabili americani le-au spus omologilor lor că, dacă Europa nu respectă termenul limită stabilit pentru 2027, SUA ar putea înceta să mai participe la unele mecanisme de coordonare a apărării în cadrul NATO, au declarat sursele, sub rezerva anonimatului. Unii congresmeni americani conştientizează gravitatea mesajului transmis de Pentagon europenilor, arătându-se îngrijoraţi în această privinţă, a spus un oficial american.

Capacităţile convenţionale de apărare includ active non-nucleare, de la trupe la armament, iar oficialii nu au explicat cum vor aprecia SUA progresul Europei în ceea ce priveşte preluarea majorităţii sarcinilor. De asemenea, nu este clar dacă termenul limită stabilit pentru anul 2027 reprezintă poziţia administraţiei preşedintelui Donald Trump sau doar opiniile unor responsabili de la conducerea Pentagonului, având în vedere că există dezacorduri semnificative la Washington cu privire la rolul militar pe care SUA ar trebui să îl joace în Europa.

Mai mulţi oficiali europeni au declarat că anul 2027 ca termen limită nu este un obiectiv realist, indiferent de modul în care Washingtonul va măsura progresul, întrucât Europa are nevoie de mai mult decât de bani şi de voinţă politică pentru a înlocui anumite capabilităţi americane pe termen scurt. Printre alte provocări, aliaţii NATO menţionează întârzierile în înzestrarea cu echipamente militare pe care încearcă să le achiziţioneze, ţinându-se cont de faptul că unele dintre cele mai valoroase arme şi sisteme de apărare fabricate în SUA le sunt livrate cu mare întârziere.

Deşi oficiali americani îndeamnă Europa să cumpere mai multe materiale fabricate în SUA, unele dintre cele mai apreciate arme şi sisteme de apărare produse în Statele Unite avea nevoie de ani de zile pentru a fi livrate dacă ar fi comandate astăzi, notează Reuters.

SUA contribuie, de asemenea, cu capacităţi care nu pot fi pur şi simplu achiziţionate, cum ar fi sisteme unice de informaţii, supraveghere şi recunoaştere, care s-au dovedit esenţiale pentru efortul de război al Ucrainei.

La solicitarea de a comenta pe marginea acestui subiect, un responsabil NATO, exprimându-se în numele Alianţei Nord-Atlantice, a declarat că aliaţii europeni au început să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea continentului, dar nu a comentat termenul limită stabilit pentru 2027.

„Aliaţii au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare şi în ceea ce priveşte transferul poverii apărării convenţionale” de la SUA la Europa, a declarat oficialul citat.

Pentagonul şi Casa Albă nu au răspuns deocamdată solicitărilor de comentarii din partea Reuters.

Naţiunile europene au acceptat în general cererea preşedintelui american Donald Trump de a-şi asuma o mai mare responsabilitate pentru propria securitate şi au promis creşteri substanţiale ale cheltuielilor în domeniul apărării.

Uniunea Europeană şi-a stabilit obiectivul de a pregăti continentul pentru autoapărare până în 2030 şi afirmă că trebuie să acopere lacunele în domeniul apărării antiaeriene, dronelor, capacităţilor de război cibernetic, muniţiilor şi din alte domenii. Oficiali şi analişti au declarat că până şi acest termen limită este foarte ambiţios.

Administraţia Trump a susţinut în mod constant că aliaţii europeni trebuie să contribuie cu mai multe resurse la NATO, dar nu este întotdeauna clară poziţia preşedintelui american în ceea ce priveşte Alianţa Nord-Atlantică. În campania electorală din 2024, Trump a criticat frecvent aliaţii europeni şi a spus chiar că îl va încuraja pe preşedintele rus Vladimir Putin să invadeze acele ţări NATO care cheltuie prea puţin pentru apărare. Dar la summitul anual al liderilor NATO din iunie, Trump i-a lăudat pe europeni pentru că au acceptat planul american de majorare a obiectivului anual de cheltuieli pentru apărare al statelor membre la 5% din produsul intern brut (PIB).

În lunile care au urmat, Trump a oscilat între o linie mai dură faţă de Rusia, principalul oponent al blocului comunitar, şi, mai recent, o disponibilitate de a negocia cu Moscova pe marginea conflictului din Ucraina. Oficialii europeni s-au plâns că au fost practic excluşi de la aceste negocieri.

La o reuniune a miniştrilor de externe ai ţărilor NATO din această săptămână, secretarul de stat adjunct al SUA, Christopher Landau, a declarat că este „evident” că statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru apărarea Europei. „Administraţiile americane succesive au spus asta într-o formă sau alta aproape toată viaţa mea.. dar administraţia noastră spune lucrurilor pe nume”, remarcă Landau într-un pesaj postat pe platforma X.