Statoil se retrage din proiectul Shah Deniz

Ca şi alte mari companii petroliere, Statoil vinde active pe fondul majorării costurilor şi a scăderii preţului la ţiţei. Anterior, grupul norvegian a vândut o participaţie de 10% în Shah Deniz.

Totuşi, Statoil nu se retrage complet din Azerbaidjan şi îşi va menţine participaţia sa de 8,56% în zăcământul Azeri-Chirag-Guneshli, care este operat de British Petroleum.

În mai, compania petrolieră turcă Turkish Petroleum (TPAO) a semnat un acord pentru a prelua participaţia de 10% deţinută de grupul energetic francez Total la proiectul Shah Deniz. În urma acestui acord, ale cărui detalii financiare nu au fost dezvăluite, participaţia deţinută de TPAO la proiectul de gaze naturale Shah Deniz va creşte de la 9% până la 19%, în timp ce firma Total se va retrage din acest proiect.

În paralel, compania Botas, care operează reţeaua de oleoducte şi gazoducte din Turcia, a semnat un acord cu compania energetică SOCAR din Azerbaidjan pentru a-şi majora, de la 20% până la 30%, participaţia sa la proiectul conductei de gaze Trans-Anatolian (TANAP).

Shah Deniz este cel mai mare câmp de gaze naturale din Azerbaidjan şi este operat de un consorţiu de firme compus din British Petroleum (BP), Statoil, Lukoil, Nico, SOCAR şi TPAO. Prima fază a acestui proiect a început livrările în 2006 şi în prezent a ajuns la o capacitate anuală de aproximativ 10 miliarde de metri cubi. Etapa a doua a exploatării zăcământului Shah Deniz va permite producţia a 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale începând din 2019, din care 10 miliarde de metri cubi sunt destinaţi Europei şi şase miliarde de metri cubi pentru Turcia.

Gazele de la Shah Deniz II vor fi aduse prin conducte cu o lungime totală de 3.500 de kilometri prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Albania şi pe sub Marea Adriatică, în Italia. Aceste conducte includ gazoductul Trans-Anatolian (TANAP), ce va transporta gaze în Turcia, precum şi conducta TAP, care va duce gaze din Turcia către Italia, prin graniţa cu Grecia, pe sub Marea Adriatică. Transportul gazelor naturale din Azerbaidjan către Europa va reduce dependenţa de Gazprom, care furnizează aproximativ un sfert din gazul natural din regiune. Italia va achiziţiona, din 2019, jumătate din cantitatea de gaze naturale care va veni din Azerbaidjan.

Estimările preliminare privind costurile conductei TANAP se ridică la 20 de miliarde de dolari. Recent, ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a declarat că lucrările de construcţie la conducta TANAP se vor finaliza până în 2018 pentru ca să poată livra gaze naturale de la Shah Deniz II, în 2019.

Statoil a anunţat că în trimestrul II 2014 producţia sa la zăcământul Shah Deniz a fost de 38.000 barili echivalent ţiţei pe zi. Luni, la bursa de la Oslo, acţiunile Statoil au urcat cu 1,14%.

SOCAR România este divizia locală a companiei petroliere şi de gaze naturale deţinută de statul Azerbaidjan (The State Oil Company of Azerbaidjan Republic). Compania deţine, în prezent, o reţea de 30 de staţii de alimentare în Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Bihor şi Buzău.