Semne de criză? Băncile încep să închidă robinetul creditelor, dar dau dobânzi mai mici celor care se califică

”Similar trimestrului anterior, instituțiile de credit din România au indicat și în T3 2025 înăsprirea standardelor de creditare pentru împrumuturile și liniile de credit acordate sectorului real. Cei mai importanți factori care au contribuit la această evaluare au fost modificarea ponderii creditelor neperformante în portofoliul băncii, așteptările privind situația economică generală și cele privind situația financiară a populației”, arată Sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei publicat de BNR.

Creșterea grijii băncilor pentru împrumuturile pentru companii s-a datorat și faptului că riscul de credit a crescut în 8 dintre cele 10 sectoare de activitate pe care instituțiile de credit le finanțează. Cel mai riscant sector este considerat, în continuare, cel energetic. În ceea ce privește T4 2025, băncile se așteaptă la o cvasi-stagnare a standardelor de creditare pentru sectorul real.

În T3 2025, băncile au indicat reducerea cererii de credite din partea companiilor nefinanciare. Factorii care au contribuit cel mai mult la evoluția cererii au fost necesitatea de finanțare pentru active imobilizate și pentru nevoi curente (stocuri și capital de lucru), fuziunile/achizițiile și restructurarea activității și, respectiv, finanțarea din surse proprii.

Băncile au înăsprit înăsprit standardele de creditare doar pentru împrumuturile pe termen lung, atât pentru corporații, cât și pentru IMM. În ceea ce privește T4 2025, băncile anticipează menținerea constantă a standardelor de creditare la nivel agregat și pe cele două categorii de companii și maturități ale creditelor.

Pentru împrumuturile pe termen lung destinate corporațiilor băncile cred că vor relaaxa condițiile de creditare.

Ponderea neperformantelor și riscul de credit au condus la înăsprirea condițiilor de creditare

Băncile din România au arătat că modificarea ponderii creditelor neperformante în portofoliul fiecărei bănci a fost singurul factor care a acționat în sensul înăspririi împrumuturilor în trimestrul 3 din 2025. În principiu au fost înăsprite clauzele contractuale iar plafonul maxim de creditare al companiilor a fost redus  Ecartul ratei medii de dobândă a creditului față de ROBOR 1M a avut un impact în sensul relaxării standardelor de creditare ale firmelor.

În schimb, pe segmentul populației, evoluțiile au fost mixte, băncile raportând o ușoară creștere a cererii de credite ipotecare și o stagnare a cererii pentru creditele de consum. Pentru T4 2025, instituțiile de credit anticipează o menținere constantă a cererii de credite din partea companiilor nefinanciare, concomitent cu o scădere a cererii din partea populației.

Relaxarea condițiilor de creditare pentru achiziția de locuințe și terenuri acordate populației a fost generată tot de reducerea ecartului ratei medii a dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR. În trimestrul III din 2025, băncile au redus dobânzile proprii la creditele de consum (adică au micșorat diferența dintre dobânda finală și IRCC/ROBOR). Asta arată că au devenit ceva mai relaxate când vine vorba de costul creditelor.

În schimb, au devenit mai stricte la criteriile de acordare: acum acceptă ca ratele lunare să reprezinte o parte mai mică din veniturile clientului. Cu alte cuvinte, dobânzi puțin mai bune, dar reguli mai dure pentru cine poate lua credit.

Peste jumătate dintre instituțiile de credit respondente consideră că prețul mediu pe metru pătrat al unei locuințe a rămas constant în T3 2025, iar 40 la sută indică o creștere de preț. Pentru T4 2025, băncile anticipează într-o proporție de 87 la sută păstrarea prețului mediu pe metru pătrat aferent locuințelor, în timp ce 13 la sută se așteaptă la un preț mai ridicat.

Cererea pentru credite destinate achiziției de locuințe și terenuri a fost mai ridicată în T3 2025, +13,4 la sută procent net. Băncile estimează în T4 2025 o scădere a cererii pentru acest segment al creditării populației, cu un procent net de -13 la sută. Parcursul ascendent al cererii a fost influențat de perspectivele privind piața imobiliară, inclusiv așteptările privind evoluția prețului locuințelor.