România e depus a a patra cerere de plată din PNRR la Comisia Europeană. Așteptăm să primim 2,6 miliarde de euro

A patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde Euro, potrivit ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Comisia Europeană va da un răspuns României în cel mult 60 de zile
Mihai Nicuţ - vin, 19 dec. 2025, 22:10
România e depus a a patra cerere de plată din PNRR la Comisia Europeană. Așteptăm să primim 2,6 miliarde de euro

“Cererea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde Euro. Mai exact: 2.620.279.973 Euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o așteptăm să intre în contul României”, a scris Pîslaru pe facebook.

Implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naționale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică., mai arată ministrul, care a făcut și un sumar al țintelor și jaloanelor pe care le-am considerat îndeplinite și pentru care cerem banii

Principalele ținte și jaloane din CP4 vizează:

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern pentru reabilitarea a 13 baraje existente și pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor;

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Înființarea și dezvoltarea birourilor pentru ghișeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei;

Ministerul Energiei: Finalizarea listării unui pachet de până 15% din acțiunile Hidroelectrica;

Ministerul Justiției: Intrarea în vigoare a legilor justiției, Rata de ocupare a 85% din posturile de procuror din cadrul DNA, Investiții pentru digitalizarea sistemului judiciar;

Agenția Națională pentru Achiziții Publice: Implementarea formularelor naționale electronice în procedurile de achiziții publice în conformitate cu legislația UE, operaționalizarea organismelor de achiziții centralizate;

Ministerul Finanțelor: Finalizarea analizei cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației și o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele, formare personal ANAF în domeniul managementului riscurilor, operaționalizare BID, reforma fiscală generală.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Instrumente financiare pentru sectorul privat – Operațiunile de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului;

Autoritatea Națională pentru Cercetare: completarea legislației privind cercetarea științifică si dezvoltarea tehnologică, punerea în aplicare și evaluarea planurilor de acțiune de către instituțiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor;

Ministerul Culturii: Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural;

Ministerul Sănătății: 2000+ cabinete de medici de familie renovate și/sau dotate cu echipamente medicale; aprobarea pachetului de servicii si a Contractului-cadru care reglementează condițiile de acordare a asistenței medicale, medicamentele și dispozitivele medicale, dispozitivele și tehnologiile de asistare în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: 50 de centre comunitare modernizate (centre de zi și centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități);

Secretariatul General al Guvernului: continuarea reformei companiilor de stat prin creșterea transparenței, numiri în funcțiile de conducere pe baza criteriilor de performanță, precum și luarea deciziilor cu privire la viitorul acestora exclusiv în funcție de analize care au la bază indicatori financiari și non-financiari; un nou sistem de gestionare strategică și de planificare strategică este operațional în toate ministerele, funcționari publici calificați să îndeplinească funcția de „experți în dezvoltare durabilă” în instituțiile publice de la nivel central și local;

Ministerul Educației: Intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”, instruirea a 45.000  de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE.

Ministerul Transporturilor și Infrastructuri: adoptarea legislației privind taxa de poluare și încurajarea achiziționării vehiculelor nepoluante.

Te-ar mai putea interesa și
Ce spune CEO-ul eMAG despre posibile noi concedieri, după ce în aprilie 3% dintre angajați au fost disponibilizați
Ce spune CEO-ul eMAG despre posibile noi concedieri, după ce în aprilie 3% dintre angajați au fost disponibilizați
eMAG a anunțat o serie de concedieri în luna aprilie când a renunțat la aproximativ 3% din forța de muncă. ...
Băncile care bat statul la dobânzi. Unde câștigi la depozit mai mult decât prin Tezaur sau Fidelis
Băncile care bat statul la dobânzi. Unde câștigi la depozit mai mult decât prin Tezaur sau Fidelis
Cinci bănci din România se bat cu statul pentru economiile românilor. Dacă statul oferă dobânzi de circa 6,30% pentru ...
Ce se întâmplă cu lactatele românești când piața locală se contractă. Exporturile au crescut cu 52% la început de an, dar deficitul persistă
Ce se întâmplă cu lactatele românești când piața locală se contractă. Exporturile au crescut cu 52% la început ...
Exporturile de lactate și ouă de consum au crescut în primele două luni ale acestui an cu 52% față de perioada similară ...
Se poate exporta mâncare în China. Cât de interesați sunt producătorii români de piața cu 1,4 miliarde de potențiali clienți
Se poate exporta mâncare în China. Cât de interesați sunt producătorii români de piața cu 1,4 miliarde de potențiali ...
Până în momentul de faţă, cinci producători din domeniul produselor lactate, trei din domeniul produselor din carne ...