Taxa specială de promovare turistică în Bucureşti a fost aprobată fără o consultare a mediului privat – hotelieri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit reprezentanţilor FIHR, industria hotelieră din Bucureşti, care asigură majoritatea capacităţii de cazare a Capitalei şi contribuie constant la bugetul local, nu a fost implicată în procesul decizional, deşi impactul măsurii este direct şi semnificativ asupra operatorilor economici.

„Turismul nu poate fi administrat eficient prin decizii unilaterale. În toate capitalele europene care performează, politicile turistice sunt construite împreună cu industria. La Bucureşti, am asistat la o procedură accelerată, care i-a exclus tocmai pe partenerii care finanţează această taxă”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

FIHR a precizat că proiectul de hotărâre a fost publicat vineri, 19 decembrie, retras luni, 22 decembrie, şi supus votului pe 23 decembrie, într-un interval de câteva zile, fără respectarea termenelor minime prevăzute de legea transparenţei decizionale. Această abordare a anulat posibilitatea unei analize de impact şi a unei dezbateri reale asupra consecinţelor economice şi operaţionale ale măsurii, subliniază reprezentanţii din industrie.

O altă problemă majoră semnalată de FIHR este lipsa unui plan concret, public şi asumat privind utilizarea sumelor colectate din taxa de promovare turistică, care atingeau şi până acum aproximativ 4,5 milioane euro anual. În prezent, Bucureşti nu dispune de o Organizaţie de Management al Destinaţiei (OMD) operaţională, iar strategia de promovare a Capitalei lipseşte sau este fragmentată.

„Se colectează bani fără să existe obiective clare, indicatori de performanţă sau un calendar de acţiuni. Industria este pusă în situaţia de a finanţa un mecanism care nu are încă o arhitectură funcţională”, subliniază reprezentanţii federaţiei.

FIHR aminteşte că există deja sume neutilizate colectate în anii anteriori din taxa de promovare, tocmai din cauza lipsei unui mecanism de implementare şi a unei structuri dedicate care să gestioneze strategic aceste fonduri.

Potrivit sursei citate, în majoritatea capitalelor europene, taxele de oraş sunt administrate prin organizaţii de management al destinaţiei, în parteneriat public-privat, cu bugete transparente şi programe multianuale de promovare. Mediul privat este implicat în definirea priorităţilor, iar autorităţile îşi asumă rolul de coordonator şi garant al interesului public.

„Bucureşti riscă să rămână o destinaţie scumpă fiscal, dar slab promovată, dacă nu schimbă paradigma. Nu taxa este problema, ci lipsa de strategie, dialog şi responsabilitate în cheltuirea banilor”, avertizează FIHR.

Taxa de 10 lei pe noapte pe care fiecare turist care vizitează Bucureştiul o va plăti va aduce la buget aproximativ 15 milioane de lei, estimează autorităţile.

În aceste condiţii, Federaţia Industriei Hoteliere din România solicită reluarea dialogului cu mediul privat, reanalizarea deciziei adoptate şi corelarea oricărei forme de taxare cu operaţionalizarea OMD Bucureşti şi cu un plan clar, transparent şi măsurabil de promovare a oraşului.

„Industria hotelieră nu contestă necesitatea promovării. Contestă modul netransparent în care se iau decizii şi lipsa unui proiect clar pentru Bucureşti. Turismul are nevoie de parteneriat, nu de improvizaţie administrativă”, concluzionează FIHR”.

Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) este prima organizaţie patronală din turismul românesc, fiind prezentă la nivel naţional în 28 judeţe şi cumulând peste 18.300 camere în proprietăţile hoteliere membre. FIHR este membru în Consiliul Consultativ pentru Turism, Alianţa pentru Turism şi Confederaţia Patronală Concordia. Este afiliată HOTREC la nivel european, organizaţie care reprezintă vocea ospitalităţii din Europa.