S-a întâmplat. O bancă nemţească devine prima din Europa care pune dobânzi negative la depozite

Deutsche Skatbank va taxa cu 0,25% pe an depozitele de peste 500.000 de euro ale clienţilor, începând cu 1 noiembrie, potrivit unui anunţ făcut de bancă şi preluat de presa germană. Aceasta este prima bancă europeană care ia o măsură atât de drastică, care va afecta atât clienţii persoane fizice cât şi companiile. Pentru depozitele mai mici, banca oferă o bonificaţie de doar 0,1% pe an, sub rata inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană se luptă cu sârguinţă să o facă mai mare.

Decizia băncii germane poate părea sinucigaşă, în condiţiile în care clienţii au libertatea să se mute cu banii la altă bancă. Asta doar dacă Deutsche Skatbank va rămâne pe viitor singura bancă cu dobânzi negative la depozite. Însă, şansele sunt ca aceasta să devină o tendinţă, iar pentru asta este resposabilă BCE.

Dobânzile cu adevărat mici sunt musai negative

Banca de emisiune a zonei euro anunţa în iunie tăierea la -0,1% a dobânzii cu care bonfică depozitele băncilor comerciale pentru rezervele în exces. Motivaţia băncii centrale de la acel moment era aceea că băncile au lichiditate ieftină şi nu vor să crediteze economia, aşa că dobânzile negative pentru banii neutilizaţi ar trebuie să le împingă să împrumute. Apoi, pentru că inflaţia este sub ţinta BCE de 2%, în condiţiile în care economia europeană are probleme cu creşterea – în sensul că nu prea creşte -, banca centrală crede că dobânzile negative ar ajuta, deşi nicio mare bancă centrală nu mai mersese până acolo.

Întrebat de jurnalişti de ce a pus gând rău deponenţilor, guvernatorul italian al BCE, Mario Draghi, declara că decizia reglementatorului nu are nicio treabă cu deponenţii.

„Ratele pe care le-am tăiat sunt pentru bănci, nu pentru oameni. Sigur, băncile comerciale pot să reducă dobânzile, dar e decizia lor, nu a noastră. Este complet greşit să se spună că vrem expropriem depunătorii”, declara Draghi.

Începând cu 10 septembrie, BCE a tăiat la -0,2% rata pentru depozitele băncilor, considerând că -0,1% e prea mult.

Faptul că avem un prim caz care arată că băncile transmit totuşi dobânzile negative clienţilor, pentru că ele la rândul lor au costuri cu excesul de lichiditate, arată politica BCE este ostilă economisirii.

În situaţia de faţă, companiile plătesc dobânzi şi dacă au nevoie de credite şi dacă n-au nevoie, ceea ce le va creşte costurile de funcţionare. Transmiterea acestora în preţul final, pe care îl plătesc consumatorii ar ajuta la creşterea inflaţiei, împotriva voinţei celor din urmă. E greu de crezut că europenii vor să plătească mai mult pentru bunuri şi servicii.

Totodată, tema economisirii este una sensibilă în Germania. Nemţii şi-au manifestat de-a lungul ultimilor ani dezaprecierea faţă de politica monetară ultralaxă a BCE, iar acum au un motiv în plus să fie nemulţumiţi.