Cele două organizații precizează că mina de la Certej nu are o licență de exploatare valabilă.
Declic cere demisia imediată a conducerii APM Hunedoara pentru emiterea avizului ilegal, explicații publice din partea ministrului Mediului, Diana Buzoianu, anularea de urgență a avizului emis și deschiderea unei anchete privind potențiale conflicte de interese și presiuni exercitate asupra funcționarilor publici.
Cele două organizații precizează că Ministerul Mediului are, potrivit legii, toate pârghiile necesare pentru a interveni, în condițiile în care eliberarea unui astfel de aviz implică pași procedurali ce nu pot fi făcuți fără implicarea ministerului, de la emiterea unor simple puncte de vedere, la consultări transfrontaliere. Mai mult, avizul a fost eliberat în penultima zi lucrătoare a anului 2025 pentru a evita controlul public, în condiții care sfidează transparența și normele democratice.
„Nu mai vrem și de această dată să primim de la minister mult uzatul discurs de tipul ,,nu am știut, nu Ministerul, ci localul a făcut și a dres”. Pașii procedurali sunt în legislație, ministerul știe ce înseamnă proiectul minier de la Certej pentru mediu, în atenția căruia se află încă din 2014. Este imposibil să avizezi un proiect minier în lipsa unei licențe valabile. Este un act de o gravitate extremă. Declic și rețeaua Mining Watch România îi cer Dianei Buzoianu explicații publice și imediate: cum a fost posibil ca o instituție din subordinea sa să comită acest abuz în ultimele ore ale anului, pentru un proiect toxic, fără licență valabilă? Cum poți să mai vii să spui că îți pasă de natură când în mandatul tău se dă undă verde pentru o distrugere de asemenea anvergură?”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.
În prezent, prelungirea licenței de exploatare face obiectul unui litigiu aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia (dosar 270/57/2025), cu termen pe 9 februarie 2026.
„Prin emiterea avizului de mediu înainte de decizia instanței, APM Hunedoara încearcă să forțeze mâna judecătorilor și să legitimeze un proiect care a eșuat repetat în ultimele două decenii să demonstreze conformitatea ecologică. Exploatarea minieră a aurului și argintului de la Certej a fost o continuă sursă de îngrijorare, în principal din cauza distrugerilor masive pe care le-ar provoca”, se menționează în comunicat.
„Legislația este clară: doar titularul unei licențe miniere valide are dreptul să solicite și să obțină avize de mediu. Emiterea unui aviz de mediu în absența licenței miniere necesare pune sub semnul întrebării seriozitatea și caracterul efectiv al procedurilor administrative, precum și capacitatea acestora de a reprezenta mecanisme reale de protecție a mediului și a interesului public.Când o autoritate ignoră condiții legale esențiale, nu mai vorbim de o simplă eroare, ci de un exces vădit de putere”, punctează Roxana Mândruțiu, avocata Declic.
Proiectul Certej este operat de Deva Gold S.A.. După retragerea strategică a Eldorado Gold, pachetul majoritar a fost preluat de fondul de investiții Varvara Development Group (fost O Rei Resources). Structura acționariatului este completată de compania de stat Minvest Deva (~19%) și firma Cartel BAU (0,25%). Delcici și Mining Watch consideră însp această succesiune de investitori nu schimbă însă datele problemei: proiectul rămâne unul bazat pe tehnologii toxice, respins constant de experți și comunitatea locală.
„Retragerea Eldorado Gold și scoaterea proiectului la vânzare reprezintă o victorie majoră a societății civile în fața unui proiect care a ignorat sistematic standardele de mediu. După 20 de ani de blocaje legale și eșecuri administrative, este clar: Certej este o investiție fără viitor. Valoarea estimată a zăcământului nu poate compensa riscurile ecologice uriașe pe care cetățenii le-au respins constant și argumentat. Indiferent ce fonduri de investiții vor încerca să preia această moștenire toxică, indiferent ce avize nelegale se dau, rezistența noastră rămâne de neclintit. Nu vom permite ca sănătatea publică și integritatea mediului să fie sacrificate pentru profituri obținute prin încălcarea legii și a normelor europene. Proiectul Certej nu se va face pentru că, într-o democrație funcțională, dreptul la un mediu curat prevalează în fața oricărei presiuni politice sau corporative”, a declarat Roxana Pencea Brădățan.
ONG-urile consideră proiectul minier de la Certej drept un succesor al proiectului de la Roșia Montană și ar presupune o amprentă masivă asupra mediului: defrișarea a 245 de hectare de păduri și pășuni montane, plus alocarea a 73 de hectare pentru depozitarea deșeurilor miniere în trei halde distincte.
Declic și Mining Watch vor continua monitorizarea atentă a acțiunilor autorităților publice, care, de-a lungul istoriei proiectului minier Certej, au eliberat constant autorizații ilegale printre care și planul de urbanism al exploatării miniere, anulat definitiv în 2019.
Citește și: