Noua criză care „năpădeşte România”. Ce spun companiile despre cele mai afectate domenii – Anunțul Confederaţiei Patronale Concordia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dan Şucu a apreciat că discuţiile de vineri de la Palatul Victoria privind pachetul de relansare economică au fost „extrem de constructive”. El a menţionat că Guvernul a inclus în acest pachet „multe” din propunerile transmise încă din luna decembrie de Confederaţia Patronală Concordia. Este vorba despre măsuri „care aduc rezultate”, fără să presupună costuri mari pentru buget, a afirmat el.

Pe de altă parte, Şucu a subliniat că nu se poate discuta despre relansare economică fără să fie abordată chestiunea responsabilităţii fiscal bugetare, scrie Agerpres.

„Din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt în clipa de faţă mugurii unei crize. Este o criză pe care noi o resimţim. Nu este o criză cum a fost cea din 2009, importată. Este o criză care este legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public. Este o criză care este plecată dintr-o birocratizare excesivă a României, cu un cost extrem de mare al acestei birocratizări. Se discută deja de ani de zile despre eliminarea sau despre micşorarea acestei poveri a costurilor de funcţionare ale statului român. Vedem în clipa de faţă foarte multe proiecte, foarte multe dorinţe, foarte multe declaraţii, dar extrem de puţine rezultate. În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea. Noi premiem întotdeauna reuşita. Sperăm să vedem nişte paşi serioşi şi în această direcţie”, a spus el, după ce a participat la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

Şucu a pledat pentru susţinerea societăţilor care trec printr-o perioadă dificilă, în contextul în care acestea au plătit taxe de-a lungul timpului şi se confruntă cu pericolul desfiinţării.

„În condiţiile în care vedem mugurii unei crize, este absolut normal – te poţi aştepta – ca multe societăţi care până acum au fost plătitoare de taxe şi s-au comportat mai mult decât corect faţă de buget să aibă probleme propriu-zise. Şi într-o astfel de situaţie este normal ca şi aceste societăţi să fie cât de cât sprijinite. Cu toţii ştim că, dacă un angajat a contribuit un anumit timp la fondul de pensii, la fondul de şomaj, în condiţia în care el va deveni şomer, va avea întotdeauna sprijinul statului. Dar nimeni nu îşi pune problema că există şi societăţi comerciale care pot să treacă în anumite perioade prin probleme. Şi ele trebuie sprijinite atunci când au probleme punctuale, pentru a putea continua, pentru a nu ajunge în situaţia în care se desfiinţează”, a explicat Dan Şucu.

Potrivit acestuia, kurzarbeit (o măsură care permite companiilor să reducă programul de lucru al angajaţilor, pentru a evita concedierile) ar împiedica o creştere mare a şomajului.

„Există anumite puncte de vedere care ne spun că este doar o chestiune de organizare şi de dorinţă (implementarea kurzarbeit – n.r.). Sunt într-adevăr industrii care, în clipa de faţă, au o suferinţă evidentă. (…) Sunt multe industrii; HORECA este în suferinţă. (…) Automotive, mobilă, decoraţiuni, real estate. Toate lucrurile acestea au un impact important. Deja în ianuarie se simte”, a susţinut el.

Totodată, Dan Şucu a opinat că România are un număr „extrem de limitat” de locuri de muncă raportat la populaţie.

„În mod normal, la o populaţie de 17 milioane ar trebui să existe un minim de 11 milioane de locuri de muncă; în condiţiile în care, în clipa de faţă, există numai cinci milioane. Acesta este motivul pentru care cei care sunt cu adevărat în câmpul muncii sunt taxaţi extrem de mult, iar societăţile care funcţionează sunt taxate extrem de intens. În schimb, concurenţa neloială se referă la extrem de multe persoane care pur şi simplu nu sunt pe radarul plătitorilor de taxe”, a afirmat Dan Şucu.

La rândul lui, preşedintele IMM România, Florin Jianu, a declarat că ţara noastră se află „în top” în ce priveşte taxarea muncii.

„Mediul de afaceri cere voucherele de vacanţă, pentru că ele au fost o investiţie. Colegii noştri din transporturi au prezentat astăzi faptul că acea acciză, 65 de bani, care a fost întoarsă către transportatori, a generat sute de milioane de euro. A generat flote întregi de transportatori care au alimentat în România şi nu au mai alimentat în Ungaria. Aceste lucruri trebuie văzute de guvernanţi. Faptul că noi vorbim de investiţii în economie, nu de cheltuieli pentru mediul de afaceri. Gradul de multiplicare a unui astfel de instrument este de până la 12 ori”, a arătat Jianu.