CCR a decis. Legea pensiilor magistraţilor este constituţională – Cele mai importante reacţii din mediul politic

Curtea Constituţională a României a respins miercuri, 18 FEBRUARIE 2026, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor şi a stabilit că actul normativ este constituţional.

Pîslaru: Voi depune toate eforturile diplomatice,formale şi informale, pentru a încerca să salvăm situaţia jalonului pensiilor speciale

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, va avea în următoarele ore discuţii cu oficialii europeni, după ce reforma pensiilor magistraţilor a fost declarată constituţională, şi, după promulgarea legii de către preşedintele Nicuşor Dan, va cere Comisiei Europene reanalizarea cererii de plată 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituţională tăierea pensiilor speciale ale magistraţilor.(…) Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă de Curtea Constituţională cu 6 voturi din 9. E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă şi un moment de cotitură în discuţia despre echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România. În orele următoare voi avea discuţii cu oficialii europeni cu privire la această evoluţie a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea preşedintelui Nicuşor Dan, vom putea în sfârşit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar şi în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale şi informale, pentru a încerca să salvăm situaţia jalonului pensiilor speciale şi cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Acesta a subliniat că, „pentru prima dată în istorie”, Guvernul condus de Ilie Bolojan a reuşit tăierea pensiilor speciale şi a menţionat principalele prevederi ale actului normativ: vârsta de pensionare creşte treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziţie de 15 ani; pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă; pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime şi cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.

Ministrul Justiţiei: Nu trebuie să existe un război între puterile statului

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat miercuri, după decizia Curţii Constituţionale privind legea pensiilor speciale ale magistraţilor, că „nu trebuie să existe un război între puterile statului”, exprimându-şi convingerea că magistraţii „vor înţelege şi vor avea reprezentarea misiunii lor” de a face justiţie într-o societate care trebuie să rămână un stat de drept.

Într-o intervenţie telefonică la postul B1 TV, Marinescu a afirmat că, după decizia CCR, se aşteaptă la o colaborare bună între puterile statului şi a dat asigurări că vor fi discutate problemele „reale” din sistemul judiciar, precum infrastructura, digitalizarea şi reducerea încărcării cu dosare a magistraţilor.

„De acum înainte, reforma este realizată, obiectivul stabilit de coaliţia de guvernare este îndeplinit, legea va produce efecte. Dar, încă o dată accentuez, sper să nu mai avem abordări de la an la an, abordări frecvente, diverse, în ceea ce priveşte statutul oricărei profesii, tocmai pentru a avea stabilitate şi normalitate pentru viitor (…) Nu trebuie să existe un război între puterile statului, între instituţiile statului. Trebuie să ne învăţăm şi să înţelegem şi să reuşim să cooperăm loial în interesul cetăţeanului. Mă aştept ca, în viitor, să purcedem la rezolvarea problemelor reale care există în justiţie, probleme numeroase care ţin de infrastructură, ţin de digitalizare, ţin de această reducere a încărcării cu dosare a magistraţilor, pentru a le eficientiza activitatea. Chestiuni pentru care avem proiecte, pentru care aveam o bună colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii. Deci eu văd viitorul în cheia unei cooperări, acum că s-au aşezat lucrurile şi din această perspectivă a statutului magistraţilor, pentru că finalitatea este să facem justiţia mai eficientă, mai bună pentru cetăţeni şi să le recâştigăm încrederea”, este reacţia ministrului Justiţiei, după ce CCR a decis că proiectul Guvernului privind pensiile speciale ale magistraţilor este constituţional.

Ministrul a adăugat că se aşteaptă ca magistraţii să înţeleagă rolul pe care îl au în societate.

„Este de aşteptat ca, atunci când se aduce o modificare a statutului oricărei profesii, aceasta să reacţioneze, să apere drepturile pe care le câştigase anterior şi care fuseseră acordate până la urmă tot de către statul român. Dar este de punctat faptul că astăzi s-a dovedit şi o maturitate şi o funcţionalitate a sistemului instituţional democratic din statul de drept numit România. Guvernul şi Parlamentul au acţionat pe prerogativele lor, adică au legiferat aşa cum au considerat, magistratura, prin reprezentantul său legitim instituţional – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – a contestat la structura independentă de apreciere asupra valorilor supreme din stat care este Curtea Constituţională. Aceasta şi-a luat timpul necesar pentru a analiza, a analizat şi a dat o soluţie. Avem astfel o finalitate, iar această finalitate trebuie respectată în statul nostru şi trebuie plecat de la această premisă într-o cooperare, repet, în beneficiul justiţiei şi al cetăţeanului (…) Eu am încredere că magistraţii, care sunt persoane pregătite profesional, cu un statut în societate foarte important, reprezintă una dintre puterile statului, vor înţelege şi vor avea reprezentarea misiunii care le rămâne în continuare, de a face dreptate, de a face justiţie, într-o societate care trebuie să rămână un stat de drept”, a încheiat Radu Marinescu.

Ce spune Nicuşor Dan

Decizia Curţii Constituţionale a României privind reforma pensiilor magistraţilor reprezintă un gest de echitate, aşteptat de societatea noastră, a declarat, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan.

„Salut decizia Curţii Constituţionale privind reforma pensiilor magistraţilor. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, aşteptat de societatea noastră. Asigur toţi magistraţii că munca lor este respectată, iar importanţa lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a scris şeful statului pe pagina sa de Facebook.

Grindeanu: Foarte bine că s-a clarificat în sfârşit acest subiect

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că este „foarte bine” că s-a clarificat, în sfârşit, subiectul pensiilor magistraţilor, la Curtea Constituţională.

„Foarte bine că s-a clarificat în sfârşit acest subiect. Ştiţi că eu n-am comentat şi nu o să comentez nici de acum înainte decizii ale Curţii Constituţionale. Am făcut un apel şi eu să se ia o decizie. Bine că s-a închis acest subiect. De acum încolo e treaba domnului ministru Pîslaru (ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – n.r.) să-şi facă treaba de ministru, să nu pierdem acei bani de care am tot vorbit”, a spus Grindeanu la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că are încredere că dacă ministrul Dragoş Pîslaru „îşi face bine treaba” România nu va pierde acei bani din PNRR.

Dominic Fritz: Decizia CCR – un gest de normalitate, o afirmare a democraţiei

Preşedintele USR, Dominic Fritz, a declarat, miercuri, că decizia CCR privind constituţionalitatea legii reformei pensiilor speciale nu este o victorie, ci un gest de normalitate şi o afirmare a democraţiei.

„Azi, CCR a stabilit şi formal ceea ce era clar pentru o ţară întreagă: că reforma pensiilor speciale şi a vârstei de pensionare a magistraţilor e constituţională şi legitimă. Azi nu e o victorie, ci un gest de normalitate. E şi o afirmare a democraţiei: greşelile politice din trecut pot fi reparate tot prin votul politic”, a scris Dominic Fritz, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit liderului USR, „nu există spaţii în societate unde regulile jocului să nu poată fi schimbate prin claritate morală şi asumare”.

„Mă bucur că USR a fost, de mulţi ani, împreună cu mulţi din societatea civilă, de partea corectă a istoriei. Vor fi şi cei care nu o să accepte decizia de azi cu aplauze. Zbateri vor mai exista. Dar decizia de azi deschide drumul spre reforme care să reducă din privilegii şi influenţa intereselor speciale. Pentru că doar aşa România se poate vindeca”, a punctat liderul USR, Dominic Fritz.

Kelemen Hunor: Decizia CCR – o veste bună pe care societatea o aștepta de mult timp

Decizia Curții Constituționale privind pensiile magistraților reprezintă o veste bună pe care societatea o aștepta de mult timp, a declarat miercuri pentru AGERPRES președintele UDMR, Kelemen Hunor.

‘A fost o decizie corectă, o decizie pe care noi cu toți o așteptam, fiindcă știam că nu există nimic neconstituțional în acel proiect de lege, după ce Guvernul a clarificat problema procedurală. Și, de aceea, după foarte, foarte multe amânări, eu cred că astăzi este o veste foarte bună, fiindcă societatea aștepta de foarte mult timp să se facă dreptate, să nu existe categorii speciale care au posibilitatea de a ieși la pensie la 50 de ani și cu pensie mult peste bunul-simț. De aceea, eu cred că în sfârșit această chestiune poate fi închisă și putem transmite societății, ca și Guvern, ca Parlament, ca și clasă politică, că suntem în stare să îndreptăm ceea ce nu a fost corect și guvernarea să fie mai justă, justiția socială să funcționeze. De aceea nu pot să spun decât că salut această decizie a Curții Constituționale’, a transmis liderul UDMR.

O scurtă istorie

Decizia asupra proiectului a fost amânată până în prezent de cinci ori.

La şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.

Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.

Instanţa supremă anunţa pe 15 ianuarie că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil care ar arăta că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea calculată pe bază pe contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat în intervalul de timp prevăzut de lege aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Instanţa supremă au decis cu unanimitate de voturi să sesizeze Curtea Constituţională şi în legătură cu noul proiect propus de Guvern.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite.

Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

„(Proiectul) anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage, alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu.

În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliard de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, consideră ICCJ.