Fabricat în Europa – Comisia Europeană prezintă marele plan de reindustrializare şi „contraatacul” la ofensiva Chinei. Ce înseamnă Made in Europe

Aşa-numita lege privind „accelerarea industrială”, susţinută de vicepreşedintele Comisiei Europene, Stephane Sejourne, îşi propune să păstreze şi să decarbonizeze sectoare cheie, precum industria auto, care se tem că vor fi înlăturate de concurenţa chineză, în timp ce se confruntă deja cu provocările tranziţiei ecologice şi cu preţurile foarte mari la energie din Europa, .

Principala prevedere a planului este introducerea unei „preferinţe europene”, o măsură considerată mult timp tabu în Europa datorită naturii sale protecţioniste. Aceasta implică obligarea companiilor din sectoare considerate strategice să îşi desfăşoare o parte din producţie în Europa sau să se aprovizioneze local cu componente atunci când primesc finanţare publică.

Acest mecanism copiază legi similare din Statele Unite şi China, aşa cum a subliniat Sejourne într-un articol de opinie semnat de 1.000 de directori de companii europene.

Cu toate acestea, anunţul proiectului de lege, aşteptat iniţial la sfârşitul anului 2025, a fost amânat de mai multe ori din cauza dezacordurilor dintre statele membre şi chiar în cadrul Comisiei cu privire la utilitatea, domeniul de aplicare şi limitele măsurii.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a apărat preferinţa europeană în sectoarele cele mai strategice, afirmând că „altfel, europenii vor fi daţi la o parte”.

„Acesta este un punct de cotitură major şi necesar”, spune Joseph Dellatte, de la Institutul Montaigne, subliniind că achiziţiile publice reprezintă aproximativ 15% din economia europeană şi, prin urmare, pot juca un rol decisiv în a ajuta la relocarea activităţilor industriale.

Dar „dacă scopul este de a preveni distrugerea industriilor de către China, cred că există instrumente mai bune”, contracarează Niclas Poitiers, de la think tank-ul Bruegel, subliniind că Bruxelles-ul are o serie de măsuri împotriva subvenţiilor străine care distorsionează concurenţa.

Aceste întrebări au alimentat dezbaterile între cele 27 de state membre în ultimele luni, chiar dacă urgenţa de a acţiona i-a convins în cele din urmă pe cei mai reticenţi, Germania şi ţările nordice, să sprijine iniţiativa „Fabricat în Europa”, cu condiţia ca această măsură să fie strict direcţionată.

Prin urmare, Comisia Europeană şi-a redus ambiţiile faţă de proiectul iniţial în ceea ce priveşte lista sectoarelor vizate.

Conform unei versiuni a textului, consultată marţi de AFP, legea propusă de Bruxelles va institui obligaţia de a utiliza oţel cu conţinut scăzut de carbon în proiectele de construcţii şi infrastructură care primesc finanţare publică, dar fără a impune ca acesta să fie „Fabricat în Europa”. Această perspectivă a fost puternic criticată de Eurofer, organizaţia producătorilor europeni de oţel.

De asemenea, nu se menţionează o cerinţă de conţinut local pentru substanţe chimice sau materiale plastice.

Pe de altă parte, se aşteaptă ca industria auto să se numere printre sectoarele vizate, la fel ca şi tehnologiile energetice decarbonizate (panouri solare, baterii etc.).

Cu toate acestea, de departe cea mai dezbătută problemă, inclusiv în cadrul Comisiei, este domeniul geografic de aplicare a planului „Fabricat în Europa”.

Berlinul şi alte capitale europene au insistat ca firmele care produc în anumite ţări partenere să nu fie excluse din schemă, temându-se de represalii comerciale şi de perturbări ale lanţurilor de aprovizionare. Ţările cu legături strânse cu UE, precum Marea Britanie, Turcia, Japonia şi Elveţia, speră la un astfel de tratament preferenţial.

De asemenea, proiectul de lege ar putea impune obligaţii privind beneficiile locale, în special în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi cercetarea şi dezvoltarea, companiilor străine care doresc să facă anumite investiţii în Europa, conform textului consultat de AFP. În cele din urmă, planul va include măsuri mai consensuale care vizează facilitarea construcţiei sau extinderii fabricilor prin simplificarea şi accelerarea procedurilor administrative.