„În ședință au fost adoptate mai multe acte normative, precum ordonanța de urgență care menține prețurile la gaz în acest an până în primăvara anului viitor”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la finalul ședinței de Guvern.
„Anul viitor România își va dubla capacitatea de alimentare cu gaz, vom deveni independenți, iar cel mai bun moment pentru liberalizare și pentru a nu avea niciun fel de șoc este atunci când oferta de gaz pe piață va fi suficientă.Astăzi, două treimi din gazele noastre sunt interne, iar o treime reprezintă importuri”, a spus Ilie Bolojan.
„Al doilea motiv este legat de predictibilitatea economică și socială. Așa cum știți, una dintre țintele pe care ni le-am asumat este coborârea ratei inflației, iar orice creștere de prețuri care vine în zona de energie – la electricitate, gândiți-vă ce s-a întâmplat anul trecut, de exemplu – la combustibil, la gaz, înseamnă un impact important care are efecte legate de puseuri inflaționiste”, a explicat premierul.
„Sigur, al treilea motiv ține de situația pe care o avem în momentul de față în zona Golfului, unde, inevitabil, datorită sincopelor care au loc în aprovizionarea piețelor globale cu țiței și cu gaz, suntem în situația în care, chiar dacă Uniunea Europeană sau România nu sunt dependente într-o măsură foarte mare de aprovizionarea din acea zonă, totuși, datorită faptului că prețurile pe aceste piețe – la gaz, la combustibil – așa cum știți, se formează la nivel global, în mod inevitabil există efecte marginale și asupra noastră.
Vedeți ce creșteri au fost pe aceste piețe, datorită aspectelor legate de perturbarea aprovizionării și de aspectele emoționale care apar în astfel de situații. Iar acolo unde noi putem influența semnificativ lucrurile, cum este piața de gaz, unde avem o anumită independență energetică, era normal să intervenim”, a spus premierul.
Nu știm forma finală a actului normativ adoptat, dar, din forma publicată în dezbatere publică de ministerul Energiei se instituie un sistem de preț administrat la gaze pentru populație, începând cu 1 aprilie 2026, moment la care va fi desființat actualul plafon maxim de preț de 0,31 lei/kWh, despre care am scris deja.
Sistemul este foarte apropiat de modalitatea în care este stabilit acum prețul, marea diferență pentru clienții casnici fiind de fapt eliminarea plafonului maxim de preț de 0,31 lei/kWh, cu dorința autorităților – deocamdată nu știm asta cert – ca prețul final din factură să nu depășească acest preț final.
Astfel, producătorii români vând gaze din producția internă la preț stabilit de stat pentru consumul populației și al centralelor termice, dar și pentru a umple 90% din capacitatea de depozitare a gazelor din țară, preț stabilit la 110 lei/MWh (în scădere de la 120 lei cât este acum). La aceste volume se adaugă un procent de gaze cumpărat de pe piață, la prețul pieței, dacă gazul din producția internă nu ajunge.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dat astăzi de înțeles că producătorii români dispun de aceste cantități, fără să spună însă asta foarte clar – “există disponibilitatea acestor cantități”
La acest cost final de achiziție a volumelor de gaze necesae populației și CET-urilor, se adaugă tarifele reglementate de transport și distribuție, o marjă reglementată a furnizorului, păstrată la 15 lei/MWh, acciza și TVA și va rezulta prețul final plătit de populație.
Așadar, prețul final din factură depinde de două aspecte esențiale:
-cât gaz la 110 lei/MWh raportat la consumul populației vor avea disponibil Petrom și Romgaz în următorul an pentru a fi dat furnizorilor pe această schemă
-cât gaz de impport (dacă este nevcesar) va fi accesat de furnizori și la ce preț? Acum, în contextul conflictului din zona Golfului Persic, prețurile gazelor la hubul european TTF au sărit până la echivalentul a 250 de lei/MWh