Dragoș Pîslaru: România ar putea încasa 3 miliarde de euro din PNRR pentru cererile de plată 3 și 4

El a precizat că autorităţile încearcă recuperarea a peste jumătate din sumele suspendate în cadrul Cererii nr. 3.

„Astfel, proiecte majore, cum ar fi autostrada Moldovei, A7, sau spitale, acum sunt finanţate în grant cea mai mare parte. Am reuşit să salvăm proiecte strategice, care era evident că nu pot finalizate la timp, prin mutarea lor pe fondurile din politica de coeziune, sau pe SAFE, cum ar fi nouă spitale sau capetele de autostradă care asigură legătura cu Moldova şi Ucraina. Dacă în octombrie 2025 doar 29% din sumele cheltuite proveneau din granturi, după renegocierea condusă de mine am crescut această pondere la 46,78% raportat din valoarea planului. În anul 2025, din totalul plăţilor pentru investiţii, 71% din banii care au plecat spre beneficiari au fost din fonduri nerambursabile”, a menţionat Pîslaru.

Potrivit acestuia, în prezent România are un PNRR în valoare de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 de miliarde de euro granturi. Până în prezent, ţara a încasat 10,7 miliarde euro.

„Până în prezent, România a încasat 10,7 miliarde de euro. În momentul de faţă avem în discuţie 4 cereri de plată: 3, 4, 5 şi 6. Cererea de plată numărul 3 este cea care a generat cele mai mari emoţii. Era deja depusă la momentul preluării mandatului meu, fiind vorba de 809 milioane de euro care au fost suspendaţi de către Comisia Europeană din cauza a patru jaloane neîndeplinite. Şi cel mai greu jalon din Cererea 3, jalonul 215, cel privind reforma pensiilor speciale, a fost în sfârşit închis”, a subliniat Dragoş Pîslaru.

Potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, chiar dacă termenul iniţial a fost depăşit, România a pregătit „o pledoarie legală excepţională”, iar cu această argumentaţie depusă la Bruxelles speră să recupereze peste jumătate din fondurile suspendate.

„Trăgând linie, obiectivul meu pe Cererea 3 este ca mai mult de jumătate din banii suspendaţi, adică peste 400 de milioane de euro, să fie recuperaţi. Răspunsul final de la Comisie va veni până la sfârşitul acestei luni. Mergând mai departe, Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, pe care am putut să o depunem imediat după revizuirea PNRR, pe 15 decembrie 2025, este cererea la care ne concentrăm astăzi cel mai mult. Şi după adoptarea bugetului, închidem jalonul legat de bugetarea verde, iar plata este aşteptată la finalul acestei luni, confirmarea plăţii de către Comisie. Estimarea realistă este că România, pentru cererile 3 şi 4, va încasa 3 miliarde de euro, şi dacă astea nu sunt rezultate, atunci nu ştiu exact ce putem să mai cerem de la MIPE şi de la Guvernul actual”, a mai spus ministrul.

Cea mai mare parte din suma de 3 miliarde de euro este pe componentă nerambursabilă, a menţionat acesta.

„Pentru restul anului avem Cererea de plată 5, care va fi depusă pe 31 martie, 1,18 miliarde de euro, şi Cererea 6, la sfârşit, 8,8 miliarde de euro. Pentru prima dată am publicat tabloul complet al tuturor proiectelor din PNRR. Vorbim de peste 21.000 de proiecte, la nivel naţional, pe care le puteţi vizualiza online, la orice oră, pe site-ul ministerului. De la reforme structurale, la construcţii de şcoli, autostrăzi, sisteme de apă, canal şi aşa mai departe. PNRR nu este ceva abstract. Este o sumă de investiţii care să acopere toată ţara şi nu există unitate administrativ-teritorială care să nu aibă proiecte în derulare pe PNRR. Când am venit la minister, la jumătatea anului 2025, am constatat că în perioada 2021-2024, în patru ani de zile, România trăsese doar 4 miliarde de euro în economie. În doar opt luni de mandat, am reuşit să injectăm în economie încă 6 miliarde de euro, recuperând enorm din întârziere”, a menţionat Dragoş Pîslaru.

Senatul a respins, în şedinţa de plen de luni, moţiunea simplă împotriva ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. S-au înregistrat 41 de voturi pentru şi 73 de voturi împotriva moţiunii.

Intitulată „Dragoş Pîslaru, tehnocratul lui Cioloş şi ministrul fără rezultate”, moţiunea a fost semnată de 44 de senatori ai opoziţiei (PACE – Întâi România, AUR şi neafiliaţi).