Putin: Rusia îşi dezvoltă o nouă doctrină militară

Adaugă-ne ca sursă preferată

Putin s-a referit la trei documente dintr-o serie mai amplă, potrivit unor surse din cadrul Ministerului rus al Apărării.

Acestea sunt noul program de stat de achiziţionare de armament pentru 2016-2025, care vine să-l modifice şi să-l completeze pe cel prevăzut pentru perioada 2011-2020, noua doctrină militară şi aşa-numita ‘Carte Albă’ pe probleme de apărare – documente ce fac publice şi comentează în mod oficial principalele prevederi şi planurile de dezvoltare militară a ţării.

Actuala doctrină militară a Federaţiei Ruse a fost adoptată în februarie 2010, iar precedenta, în 2000.

Revizuirea doctrinei militare a Rusiei după numai patru ani este explicată de unii experţi prin schimbările bruşte survenite în situaţia geopolitică din ultimii ani şi apariţia unor noi ameninţări de natură militară.

Consiliul Securităţii Rusiei, organism consultativ în probleme de apărare pe lângă preşedinţia de la Moscova, anunţase încă din luna septembrie că, până la sfârşitul acestui an, va opera unele modificări în doctrina militară a ţării, adăugând la ameninţările potenţiale la adresa Rusiei consecinţele evenimentelor din Ucraina şi extinderea NATO şi a scutului antirachetă al SUA.

Presa rusă scria la vremea respectivă că noua doctrină militară a Rusiei ar putea reflecta, de asemenea, noul rol al Beijingului ca partener al Moscovei.

Publicaţia oficială Rossiiskaia Gazeta scria, citând surse din cadrul Consiliului Securităţii Rusiei, că modificarea documentului de bază doctrinar în domeniul apărării este legată de problemele vizând instalarea elementelor sistemului american antirachetă în Europa şi de apropierea infrastructurii NATO de graniţele Federaţiei Ruse, precum şi de apariţia unor noi ameninţări militare ca urmare a evenimentelor din Ucraina şi Siria şi a ‘Primăverii Arabe’.

Ideea este că marile puteri ale lumii, în luptă pentru interesele lor, au început să recurgă din ce în ce mai mult la ‘acţiuni indirecte’, ‘organizaţii radicale şi extremiste, companii militare private şi potenţialul de nemulţumire al populaţiei’, declarase atunci generalul Mihail Popov, secretar adjunct al Consiliului Securităţii Rusiei.