Oficialii Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) au avut o primă întâlnire formală cu reprezentanții celor mai importate instituții financiar-bancare din țară pentru a analiza soluțiile de finanțare existente sau pentru care trebuie inițiate schimbări legislative, astfel încât cei aproximativ 80 de membri, majoritatea cu capital românesc, să poată accesa credite pentru susținerea producției, în contextul în care niciun membru nu a fost chemat la consultări pentru eventuala participare în programul SAFE.
Nicoleta Paliniuc, președintele Comisiei de Apărare din Senat, a aflat acest lucru în timpul întalnirii dintre reprezentanții industriei de apărare și bancherii interesați de subiect, și a spus totuși că 1 mai este data limită de la care începe semnarea în cadrul programului SAFE, prin care României îi sunt alocate 16,68 de miliarde de euro.
Totuși, din acești bani este foarte probabil ca în România să nu rămână nimic, deoarece Directiva 81 a UE interzice cooperarea între statele europene pe acest segment. Probabil, de aceea, ar fi indicat ca acele firme care operează în industria de apărare și ar putea realiza piese, softuri care să fie utilizate pentru un produs finit de armament, să caute colaboratori în SUA, Coreea, sau orice stat din afara UE.
„Până acum, OPIA şi membrii ei nu au fost întrebaţi şi nici nu au fost chemaţi la niciun fel de discuţie formală. Informal, am mai avut discuţii cu diferiţi parteneri străini”, a precizat declarat Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președintele OPIA și şeful ROMARM.
Întrebat cine ar fi trebuit să cheme la discuţii companiile din industria de apărare pentru fondurile din mecanismul SAFE al Comisiei Europene, Pîrcălăbescu a precizat: „Guvernul României, autorităţile care se ocupă de programul SAFE!”
Reglementările aplicate industriei de apărare trebuie modificate pentru ca firmele să devină bancabile
Până una-alta, companiile din industria de apărare au acuzat lipsa instrumentelor de finanțare, punând accent în special pe conturi blocate, în special de băncile de afară, și lipsa instrumentelor de schimb valutar din cauza obiectului de activitate al companiilor.
Repezentanții băncilor participante la discuții (CEC, Banca Transilvania, BCR și BRD) au arătat că sunt interesate de cooperarea cu jucătorii din industria de apărare, dar că domeniul lor de activitate este unul foarte specific, plin de reglementări și riscuri specifice industrie, dar că există deschidere pentru a discuta problema finanțării.
Bogdan Neacșu, președintele CEC Bank, a arătat că a mai colabo0rat cu Romarm, utilizând garanții de stat, cele oferite de Eximbank sau contracte ferme puse ca și garanții. ”Există reglementări internaționale pe aceste industrii, certitudinea vânzării acestor produse este foarte importantă, de aceea MApN ar trebui să joace un rol important. Trebuiesc stabilite clar locațiile în care pot fi exportate produsele companiilor românești. De aceea un program națăional este foarte important”, a declarat Bogdan Neacșu.
Nicoleta Paliniuc a arătat că a avut deja o discuțăie cu Mugur Isărescu, iar după Paște va avea discuții cu BNR și băncile pentru a vedea ce se poate face pentru a restarta industria de apărare. Ea arătat că tot ce ține de programul SAFE este însă blocat la cancelaria prim-ministrului, dar că trebuie găsite și soluții de finanțare și metode de a introduce și companiile românești în programul SAFE.
”Pentru că dacă vom lua acești bani (16,68 de miliarde de euro prin SAFE) doar pentru a face cumpăraturi la raft (armament doar din alte țări UE) nu vom reuși niciodată să resetăm industria de apărare”, a precizat senatoarea.
România va beneficia de 16,68 de miliarde de euro finanţare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit alocărilor anunţate de Comisia Europeană pentru statele membre. Este a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de Comisie. Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară şi de infrastructură.
Instrumentul SAFE este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă, pentru care 19 state membre, inclusiv România, care şi-au au exprimat interesul.
OPIA reuneşte unele dintre cele mai importante companii active în industria de apărare din România, printre care Compania Naţională ROMARM, Societatea Uzina Mecanică Cugir, Bluespace Technology, Thales Systems, Societatea Uzina Mecanică MIJA și Societatea Electromecanica Ploieşti.