Românii, pe ultimul loc în UE la interacțiunea digitală cu statul

Ţările membre cu cea mai mare utilizare a serviciilor de e-guvernare au fost: Danemarca (98% dintre persoane au utilizat site-uri web sau aplicaţii ale autorităţilor publice), Ţările de Jos (96,2%), Finlanda (96,1%) şi Suedia (96,0%). La polul opus sunt: România (unde doar 24,1% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au utilizat site-uri web sau aplicaţii ale autorităţilor publice), Bulgaria (36%) şi Italia (57,7%).

La nivelul UE, cea mai frecventă utilizare a serviciilor de e-guvernare a fost obţinerea de informaţii despre servicii, prestaţii sociale, legi, program de funcţionare sau subiecte similare (44,2%). Accesarea informaţiilor personale a fost a doua cea mai frecventă activitate (41,3%), iar depunerea declaraţiilor fiscale s-a clasat pe locul trei (38,2%).

De asemenea, persoanele din UE au utilizat serviciile de e-guvernare pentru a face o programare sau o rezervare (38,1%), a descărca sau a imprima formulare oficiale (36,7%), a primi comunicări sau documente oficiale (36,6%), a solicita documente sau certificate oficiale (20,8%), a accesa baze de date sau registre publice (20,7%), a solicita prestaţii sau drepturi (18,1%) sau a formula alte cereri, reclamaţii sau plângeri (5,7%).

Datele Eurostat mai arată că utilizarea cărţii electronice de identitate variază foarte mult în UE. În 2025, 52% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din UE au declarat că şi-au folosit actul de identitate electronic pentru a accesa servicii online în scopuri private în ultimele 12 luni.

În rândul statelor membre, ponderea variază de la peste 90% în Danemarca (99%), Finlanda (96%), Ţările de Jos (95%), Suedia (92%) şi Estonia (91%), la 15% sau mai puţin în Germania (15%), Slovacia (14%), Bulgaria (12%) şi România (10%).