Moţiunea de cenzură împotriva preşedintelui Comisiei Europene a fost respinsă în PE

Moţiunea, depusă de grupul eurofob EFDD (Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe), prezidat de liderul UKIP, britanicul Nigel Farage, în urma dezvăluirilor din presă ce au provocat scandalul LuxLeaks, a fost respinsă cu voturile a 461 de eurodeputaţi, în timp ce 101 au votat pentru, iar 88 s-au abţinut. Pentru ca moţiunea să fi trecut ar fi fost nevoie de două treimi din voturile celor 751 de eurodeputaţi.

Totuşi, deşi a trecut cu bine de această încercare, situaţia nu este chiar de bun augur pentru Jean-Claude Juncker, care se vede acuzat încă din prima lună de mandat nu doar de un amplu sistem de evaziune fiscală practicat în Luxemburg pe când deţinea funcţia de premier al acestei ţări, dar şi de un posibil conflict de interese, întrucât în sarcinile CE intră şi examinarea unor astfel de cazuri de evaziune fiscală.

În moţiune se menţionează că o persoană responsabilă pentru aplicarea unor politici agresive ce au permis sustragerea de la plata impozitelor nu ar trebui să fie la conducerea Comisiei Europene, instituţie ce investighează în prezent mai multe scheme financiare prin care guvernul luxemburghez ar fi ajutat companiile multinaţionale să încalce directivele europene cu privire la ajutoarele de stat. Investigaţia vizează de asemenea Olanda şi Irlanda.

Juncker a declarat că această anchetă va fi condusă de comisarul european pentru concurenţă Margrethe Vestager, el promiţând că nu vor discuta împreună cazul pentru a nu se considera că ar încerca să influenţeze rezultatul investigaţiei.

Dar această moţiune depusă la scurt timp după instalarea noului executiv european ar putea fi doar începutul unui mandat agitat pentru Juncker, fiind posibile şi alte iniţiative similare. Un eurodeputat al formaţiunii britanice eurosceptice UKIP, Steven Woolfe, a declarat că presiunea asupra CE va continua. Deşi moţiunea a căzut, ‘scandalul provocat de ce a făcut Juncker pentru marile companii nu va fi uitat’, a avertizat el.