Importurile de gaze rusești în Europa de Est cresc vertiginos după explozia prețurilor generată de războiul din Orientul Mijlociu – presă

Jocul care se desfășoară în regiune este demonstrat de cifrele în sine, referitoare la cantitățile de până la zece ori mai mari care au curs de la începutul războiului către Europa de Est și Centrală, prin Turcia și conducta Transbalcanică, adică infrastructura utilizată de Coridorul Vertical în sine (foto), așa cum este recunoscut de directorii pieței interne, dar și consemnat în rapoartele analiștilor internaționali.

Potrivit sursei citate, în prima săptămână a războiului, așa cum dezvăluie ICIS, exporturile de gaze naturale la granița dintre Turcia și Bulgaria (punctul de interconectare „Strandzha 1”) au crescut de la aproximativ 2,4 GWh/zi la aproximativ… 24 GWh/zi. O tendință care pare să se fi repetat și în a doua săptămână a războiului.

Ciudat, după cum observă analiștii, este că, deși acestea sunt în principal mărfuri cu livrare spot, mai degrabă decât contracte pe termen lung evident mai ieftine, acestea par totuși să fi fost vândute la un preț redus față de prețurile actuale ale gazelor naturale de la hub-ul din Amsterdam, menținând costurile scăzute în sud-estul Europei.

Când sunt întrebați cum se explică această creștere uriașă a exporturilor, analiștii răspund că este probabil ca o contraparte din Turcia să vândă mărfuri spot la prețuri chiar mai mici decât cele ale contractelor pe termen lung.

„Gazprom din Rusia a vândut anterior la prețuri TTF minus 20 EUR/MWh”, spune un trader activ în regiune, deși nu se poate dovedi cu certitudine că acestea sunt volume de origine rusească.

Totuși, tendințe ascendente la exporturi sunt înregistrate și prin punctul vecin „Strandzha 2”, care conectează sistemul bulgar – și, prin urmare, pe cel european – cu conducta „TurkStream 2” și privește volumele către Europa de la companii care au contracte pe termen lung cu Rusia.

Cele de mai sus sunt și motivul pentru care prețurile la Balkan Gas Hub din Bulgaria au fost sub 40 EUR/MWh, comparativ cu 50-60 EUR/MWh la bursa din Amsterdam, așa cum se arată în graficul furnizat de analistul ICIS Aura Sabadus.

În același timp, Azerbaidjanul pare să acționeze extrem de „agresiv” în ultima vreme și încearcă să încheie contracte cu țări din regiune, precum Balcanii de Vest și Ungaria, cu volume care urmează vechea interconectare prin sistemul de conducte turcesc, iar analiștii din domeniu leagă volumele tot mai mari de amestecul cu gazul rusesc.

Prima etapă importantă de după 18 martie

Cele de mai sus întăresc îndoielile cu privire la originea gazelor naturale care circulă în prezent în Coridorul Vertical, potrivit directorilor pieței grecești.

Un semnal de pericol din partea lor este emis de CEO-ul Aktor, Alexandros Exarchou, care, într-un interviu acordat „Vima tis Kyriakis”, vorbește despre o serie de factori „din interiorul și din afara UE” care încearcă să submineze proiectul strategic important pentru transportul de LNG american către Europa Centrală și de Sud-Est, pornind din Grecia.

Momentul în care au loc aceste evoluții nu este lipsit de începerea treptată a implementării Regulamentului UE care interzice gazele naturale rusești, prima etapă importantă fiind mâine, miercuri, 18 martie, când regimul juridic este activat și mecanismele de control de bază ale originii gazelor încep să se aplice.

Perioada următoare va arăta, așa cum spun actorii de pe piață, dacă parametrul din regulament, conform căruia importatorii trebuie să dovedească țara de origine exactă a produsului, poate fi implementat în practică.

Regulamentul prevede așa-numita „autorizare prealabilă” pentru fiecare import în UE, însă trasabilitatea este dificilă și rămâne de văzut dacă autoritățile vamale vor avea instrumente complete de verificare sau dacă va exista posibilitatea ca comercianții să nu dezvăluie originea transporturilor, așa cum este cazul în prezent.

Totuși, imaginea de ansamblu conform căreia, în ciuda acordurilor de la Washington, lucrurile cu Coridorul Vertical avansează extrem de lent este întărită de comentariile formulate de actorii de pe piață, deoarece nici intenția imediată a Comisiei de a elimina obstacolele de reglementare nu este evidentă, iar  unele dintre țările implicate nu par să „alerge” pentru ca proiectul să fie implementat imediat.

Contractele americane pe termen lung de LNG rămân obiectivul și, atâta timp cât acestea lipsesc, discuțiile despre o a doua FSRU în Grecia vor rămâne „planuri pe hârtie”.

În același timp, cu cât planul durează mai mult până va avansa, cu atât mai multe scenarii vor fi consolidate, cum ar fi cel pe care partea americană îl are în vedere pentru rute alternative, dintre care unele se spune că ar ocoli Coridorul Vertical – cel puțin în forma sa actuală – și ruta prin țări care nu par deosebit de dispuse să participe la acest plan specific.