Curtea de Justiție a UE validează interdicțiile pentru Huawei, dar pune condiții. Ce înseamnă pentru România

Ce s-a întâmplat

Cazul, cunoscut sub referința C-354/24 Elisa Eesti, este unul dintre primele care testează limitele derogărilor de securitate națională în infrastructura critică. Autoritățile estoniene au considerat că echipamentele Huawei reprezintă un risc pentru securitatea națională și au respins cererea operatorului finlandez Elisa de a le utiliza în rețeaua sa de telecomunicații din Estonia, atât în tehnologiile 2G-4G, cât și 5G.

Compania a contestat decizia în fața unei instanțe din Tallinn, care a sesizat apoi Curtea de Justiție a UE cu întrebarea dacă o astfel de măsură de securitate națională este compatibilă cu regulile europene din domeniul telecom.

Avocatul general Ćapeta a propus Curții să constate că statele membre pot, în principiu, exclude echipamentele din infrastructura de telecomunicații pe motiv că producătorul reprezintă un risc pentru securitatea națională. Totodată, orice decizie luată pe baza acestui temei trebuie să fie supusă controlului judecătoresc, inclusiv în ceea ce privește proporționalitatea.

Mesajul central al avizului este că securitatea națională nu poate funcționa ca un scut absolut în afara dreptului european. „Simplul fapt că o măsură națională a fost adoptată în scopul protejării securității naționale nu poate face inaplicabil dreptul UE și nu poate scuti statele membre de obligația de a respecta legislația europeană”, a scris Ćapeta.

Avizul mai precizează că restricțiile impuse companiilor de telecomunicații nu le îndreptățesc automat pe acestea la despăgubiri, cu excepția cazului în care sarcina financiară este disproporționată.

Curtea de Justiție a UE nu este obligată să urmeze avizul avocatului general, însă de regulă îl respectă. O decizie finală este așteptată în lunile următoare.

Avizul pare să deschidă calea unor noi legi aflate în dezbatere la nivelul UE, care ar interzice Huawei și ZTE din rețelele de telecomunicații europene. Comisia Europeană intenționează să impună printr-un cadru legal obligatoriu eliminarea Huawei și ZTE din rețelele UE, invocând riscuri legate de securitate națională și suveranitate digitală.

Cazul României

România se numără printre puținele țări din UE care au interzis explicit echipamentele chinezești din rețelele 5G. Pe 21 februarie 2024, CSAT a respins solicitarea grupului Huawei pentru utilizarea echipamentelor sale în rețelele 5G din România, decizie întărită printr-un act semnat de premierul de la acea dată, Marcel Ciolacu, și publicată în Monitorul Oficial.

Contextul acestei decizii are rădăcini mai vechi. În vara anului 2021, în urma Memorandumului 5G semnat cu SUA, România a adoptat Legea 163/2021 privind securitatea rețelelor 5G, un act normativ menit să limiteze posibilele riscuri de securitate din partea producătorilor IT din China. Potrivit legii, echipamentele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar cinci ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor șapte ani. Printre producătorii autorizați se numără Ericsson, Samsung și Nokia.

La finalul anului 2023, echipamentele chineze reprezentau aproximativ 44% din infrastructura 5G din România, în scădere față de 61% în 2019, potrivit unei estimări a firmei daneze de consultanță în telecomunicații Strand Consult.

Huawei a contestat decizia în instanță, cerând anularea actului administrativ, dosarul fiind înregistrat la Curtea de Apel București. Compania susține că măsura este discriminatorie și invocă o posibilă încălcare a drepturilor constituționale, luând în calcul chiar sesizarea Curții Constituționale a României. Motivele exacte ale interdicției nu au fost niciodată făcute publice, decizia CSAT fiind clasificată.

Avizul european din această săptămână vine, astfel, într-un moment sensibil pentru acest dosar: dacă instanța europeană va valida în decizia finală că interdicțiile sunt legale doar atunci când sunt bazate pe dovezi și proporționale, procesul intentat de Huawei împotriva României ar putea primi un nou impuls, forțând autoritățile române să justifice public, cel puțin parțial, decizia CSAT din 2024.

Afacerile Huawei Technologies, filiala din România a companiei chineze, au scăzut în 2024 cu 8%, față de anul anterior, la aproape 1,5 miliarde de lei, în timp ce profitul s-a diminuat cu 4%, la 53,27 de milioane de lei, potrivit celor mai recente date financiare disponibile în platforma Termene.