Ce spune Bolojan despre SAFE şi scandalul contractelor din program

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a fost întrebat despre atacurile la adresa actualului guvern cu privire la felul în care s-au făcut contractele pe programul SAFE, cele mai recente fiind la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu, al consilier onorific lucrează şi pentru o companie germană care colaborează cu grupul Rheinmetall şi care a obţinut un contract de consultanţă cu Guvernul României pentru programul SAFE, scrie Agerpres.

„Unul din lucrurile importante pe care acest Guvern le-a gestionat în această perioadă a fost derularea programului SAFE, a cărui derulare, practic, se va încheia până la sfârşitul acestei luni. În această perioadă, Guvernul, prin Cancelarie, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, celelalte instituţii, prin echipele care au fost cuprinse în aceste negocieri, au negociat cu potenţialii furnizori, companii europene, pentru că acest program de împrumut era dedicat pentru companii europene, care să extindă lanţurile de producţie şi în România, în aşa fel încât să contribuie la consolidarea apărării ţării noastre, iar noi să ne dezvoltăm industria de apărare. Deci, s-au negociat aceste lucruri şi pe final, după ce toate lucrurile au fost rezolvate, era nevoie să ne asigurăm că angajamentele pe care investitorii şi le-au asumat, legat de localizarea în România a unei părţi din aceste capacităţi de producţie necesare pentru a întări industria noastră de apărare, sunt blindate prin formule juridice”, a explicat Ilie Bolojan, miercuri seară, la B1TV.

El a adăugat că acel contract pentru serviciul de asistenţă juridică cu reprezentanţa din România a unei companii germane s-a făcut în baza unei analize care a inclus şi ofertele altor companii cu competenţe în acest domeniu, ţinându-se cont şi de criteriul preţului cel mai mic. Totodată, premierul a afirmat, în context, că „a deranjat foarte mult” ceea ce Guvernul a făcut în această perioadă în privinţa pregătirii contractelor pentru Prorgamul SAFE.

„Nu e vorba de nimic altceva, ci pur şi simplu de închiderea unor contracte, în aşa fel încât să existe clauze asiguratorii că angajamentele investiţionale se vor face în România. Asta este problema. Dar în aceste zile, dacă aţi văzut, e o linie de atac foarte puternică din toate părţile, pentru că ceea ce am făcut în această perioadă, cu siguranţă, a deranjat foarte mult. Şi atunci când deranjezi, cei care sunt deranjaţi nu îţi rămân datori. Derularea Programului SAFE s-a făcut în mod transparent, s-a făcut în mod corect, şi n-ar fi trecut prin toate filtrele, prin toate instituţiile acestei ţări – pentru că toată lumea a fost de faţă acolo – dacă nu s-ar fi făcut într-o manieră corectă, vă asigur de acest lucru”, a afirmat Bolojan.

Şeful Guvernului a mai subliniat că nu se poate vorbi de un conflict de interese legat de vicepremierul Oana Gheorghiu şi contractul cu compania germană.

„Nu, nu văd nicio formă de conflict de interese, pentru că, cel puţin pe această componentă, gândiţi-vă că doamna Gheorghiu nu a fost implicată în aceste aspecte. Are altă zonă de competenţe”, a mai spus premierul interimar Ilie Bolojan.

Bolojan: Sesizarea la CCR a OUG privind Programul SAFE este o acţiune de imagine a PSD

Premierul interimar Ilie Bolojan, lider al PNL, apreciază că sesizarea pe care preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a făcut-o la Curtea Constituţională, în legătură cu OUG privind Programul SAFE, reprezintă „o acţiune de imagine”, scrie Agerpres.

„Sunt acţiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să îşi acopere neputinţa de a veni cu soluţie, după ce au generat căderea guvernului, o acţiune iresponsabilă care nu face bine României. Când faci un astfel de lucru, trebuie să vii cu o soluţie. Ca să acopere această lipsă de soluţie, fac această gălăgie”, a afirmat Bolojan, la B1Tv.

În ce priveşte încasarea banilor din PNRR, Bolojan a declarat că România are două luni la dispoziţie pentru a adopta legile asumate. El a menţionat că guvernele anterioare „nu au pus în practică” aceste angajamente, deoarece „multe dintre ele nu sunau bine”. În acest sens, a menţionat ca exemplu legea salarizării sau legea care vizează finanţarea barajelor şi a digurilor.

„Miniştrii responsabili, în loc să le promoveze, le-au ţinut la sertar, neavând de multe ori curajul de a le pune pe tapet. Pentru că nu poţi să dai doar veşti bune, trebuie să anunţi lucruri care pot fi făcute. Avem la dispoziţie două luni pentru a adopta aceste legi, aceste reforme, în aşa fel încât atunci când trimiţi o cerere, să faci dovada că pachetul de jaloane pe care trebuia să îl îndeplineşti a fost îndeplinit. Pentru fiecare jalon, adică reformă, ţi se repartizează o anumită sumă de bani. Sunt jaloane foarte importante care, cumulat, înseamnă câteva miliarde de euro. 7,5 miliarde de euro înseamnă doar aceste nouă proiecte de legi care trebuie trecute prin Parlament”, a afirmat premierul interimar.

Bolojan a subliniat că Guvernul va pregăti toate proiectele de legi necesare. O parte dintre ele au fost deja depuse, iar altele urmează să fie depuse în cursul acestei săptămâni şi săptămâna viitoare, după negocierile cu Comisia Europeană.

Premierul interimar a adăugat că este importantă încheierea lucrărilor la proiectele finanţate prin PNRR, deoarece în caz contrar România riscă să primească penalităţi. De asemenea, dacă lucrările nu sunt terminate, finalizarea acestora se va finanţa din banii autorităţilor locale sau centrale.

„Acestea sunt provocările în această etapă şi lucrăm la asta, în aşa fel încât, neţinând cont de gălăgia politică, să facem ceea ce trebuie pentru ţara noastră”, a specificat Bolojan.

El a mai declarat că atunci când este finalizat un proiect bun, există „o înghesuială de oameni care vin şi se pun în poza de final”. Victoria are „mulţi părinţi, iar înfrângerile sunt orfane”, a mai spus şeful Guvernului.

„În august, când se va ajunge – sper să nu se ajungă într-o astfel de situaţie, în care să pierdem ceva bani – o să vedeţi cine va fi vinovat”, a mai afirmat Ilie Bolojan.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a depus, miercuri, la Curtea Constituţională solicitarea de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern declanşat prin emiterea Ordonanţei de urgenţă 38/2026 privind Programul SAFE.

Conform sesizării, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea „substanţială” a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.