Update: Ce spune fostul comisar european despre nominalizare. Dacian Cioloș este candidatul României pentru funcția de secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Primesc această nominalizare cu un înalt simţ al responsabilităţii faţă de comunitatea francofonă şi valorile noastre comune. Într-o lume aflată în plină transformare, în care echilibrele moştenite din istorie sunt puse sub semnul întrebării, propun o Francofonie modernă, pragmatică şi incluzivă, guvernată de un realism curajos şi capabilă să acţioneze ca un actor credibil în reconstrucţia unui multilateralism bazat pe respectarea drepturilor omului”, a scris Cioloş pe Facebook.

El apreciază că, având la bază limba franceză, ca element comun, Francofonia trebuie să valorifice mai mult forţele şi reţelele regionale – economice, educaţionale şi umane – ale statelor şi guvernelor membre şi să consolideze cooperarea interregională şi cea între operatorii francofoni.

„Propun o abordare pragmatică, umană, orientată spre viitor şi susţinută de tineri, în care limba noastră comună contribuie la dezvoltarea economiei, a inovaţiei tehnologice, a noilor forme de cunoaştere, dar şi la crearea unui climat de respect, în care drepturile femeilor şi accesul acestora la educaţie sunt prioritare. Demersul meu este simplu: să facem Francofonia mai utilă, mai modernă şi mai unită. Francofonia are vocaţia de a se afirma ca un spaţiu de sinergii şi coeziune între state, instituţii, societatea civilă şi actorii economici. Rolul secretarului general este de a face să rezoneze această energie colectivă”, a subliniat Cioloş.

În opinia sa, încrederea popoarelor şi a partenerilor se câştigă prin competenţă şi integritate, iar această ambiţie nu se poate realiza decât prin implicarea tuturor actorilor relevanţi din spaţiul francofon.

„Tinerii trebuie să devină motorul proiectelor noastre. Femeile, adesea invizibile, dar întotdeauna având un rol esenţial, trebuie recunoscute pe deplin ca piloni ai dezvoltării şi ai coeziunii sociale în comunităţile noastre. În încheiere, viziunea pe care o propun este aceea a unei Francofonii echilibrate, care îşi asumă viitorul cu îndrăzneală”, a precizat Dacian Cioloş.

Știrea inițială

Fostul comisar european și prim ministru Dacian Cioloş este candidatul României pentru funcţia de secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, relatează Agerpres.

Anunţul a fost făcut luni de preşedintele Nicuşor Dan, la evenimentul organizat cu prilejul Zilei Internaţionale a Francofoniei.

Această candidatură, a spus şeful statului, este una ”constructivă”, orientată spre viitor şi are vocaţia de a reuni.

Preşedintele a arătat că, pentru ţara noastră, francofonia este „o alegere asumată de mult timp” şi este „o adevărată plusvaloare care se reflectă şi din punct de vedere economic”.

Mai mult, Nicuşor Dan a reiterat că România este „unul dintre principalii susţinători ai francofoniei instituţionale”.

El a precizat că, în prezent, pentru funcţia de secretar general al Francofoniei există doi candidaţi care provin din aceeaşi regiune geografică – Africa Centrală.

„În acest context, credem că apariţia unei noi candidaturi poate aduce o opţiune suplimentară şi, mai ales, poate stimula o dezbatere necesară despre viitorul organizaţiei. Pentru toate aceste elemente, dar şi pentru rolul important pe care ţara noastră îl are în cadrul Francofoniei, am plăcerea să vă anunţ că avem în vedere implicarea României în această competiţie prin lansarea oficială a unei candidaturi – candidatura domnului Dacian Cioloş, fost prim-ministru şi fost comisar european pentru Agricultură”, a transmis şeful statului.

Potrivit acestuia, este momentul ca România să se profileze internaţional.

„Este o opţiune care vine dintr-o regiune care nu a mai dat, până acum, un secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Este o opţiune cu vocaţia de a reuni, este o opţiune constructivă şi orientată spre viitor. Şi este momentul ca România să se profileze mai puternic ca naţiune decisă să ia parte, prin contribuţii tot mai consistente, la marile proiecte internaţionale”, a arătat Nicuşor Dan.

Dacian Cioloş a afirmat că Francofonia a fost „busola” care i-a orientat viaţa şi parcursul profesional. „Ce m-a sedus la Francofonie este acest sentiment de libertate”, a arătat Dacian Cioloş. El a făcut apel la pragmatism, pentru ca Francofonia să fie un mediu puternic.

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a subliniat, la rândul său, că franceza nu este doar o limbă străină, ci este „un simbol al libertăţii noastre regăsite”.

El a amintit că Francofonia a fost una din primele structuri internaţionale la care România a aderat după 1989. „Pentru ţara noastră, această apartenenţă are un caracter istoric profund”, a arătat preşedintele Senatului, adăugând că România este recunoscută ca „stat-far” al Francofoniei în regiune.