Anunţul a fost făcut luni de preşedintele Nicuşor Dan, la evenimentul organizat cu prilejul Zilei Internaţionale a Francofoniei.
Această candidatură, a spus şeful statului, este una ”constructivă”, orientată spre viitor şi are vocaţia de a reuni.
Preşedintele a arătat că, pentru ţara noastră, francofonia este „o alegere asumată de mult timp” şi este „o adevărată plusvaloare care se reflectă şi din punct de vedere economic”.
Mai mult, Nicuşor Dan a reiterat că România este „unul dintre principalii susţinători ai francofoniei instituţionale”.
El a precizat că, în prezent, pentru funcţia de secretar general al Francofoniei există doi candidaţi care provin din aceeaşi regiune geografică – Africa Centrală.
„În acest context, credem că apariţia unei noi candidaturi poate aduce o opţiune suplimentară şi, mai ales, poate stimula o dezbatere necesară despre viitorul organizaţiei. Pentru toate aceste elemente, dar şi pentru rolul important pe care ţara noastră îl are în cadrul Francofoniei, am plăcerea să vă anunţ că avem în vedere implicarea României în această competiţie prin lansarea oficială a unei candidaturi – candidatura domnului Dacian Cioloş, fost prim-ministru şi fost comisar european pentru Agricultură”, a transmis şeful statului.
Potrivit acestuia, este momentul ca România să se profileze internaţional.
„Este o opţiune care vine dintr-o regiune care nu a mai dat, până acum, un secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Este o opţiune cu vocaţia de a reuni, este o opţiune constructivă şi orientată spre viitor. Şi este momentul ca România să se profileze mai puternic ca naţiune decisă să ia parte, prin contribuţii tot mai consistente, la marile proiecte internaţionale”, a arătat Nicuşor Dan.
Dacian Cioloş a afirmat că Francofonia a fost „busola” care i-a orientat viaţa şi parcursul profesional. „Ce m-a sedus la Francofonie este acest sentiment de libertate”, a arătat Dacian Cioloş. El a făcut apel la pragmatism, pentru ca Francofonia să fie un mediu puternic.
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a subliniat, la rândul său, că franceza nu este doar o limbă străină, ci este „un simbol al libertăţii noastre regăsite”.
El a amintit că Francofonia a fost una din primele structuri internaţionale la care România a aderat după 1989. „Pentru ţara noastră, această apartenenţă are un caracter istoric profund”, a arătat preşedintele Senatului, adăugând că România este recunoscută ca „stat-far” al Francofoniei în regiune.