Declinul producţiei de energie electrică bazată pe cărbune a atras scăderi în industriile orizontale în județul Dolj

Potrivit raportului primarului Craiovei privind starea economică, socială şi de mediu la nivelul municipiului în anul 2025, care va fi prezentat în şedinţa de joi a Consiliului Local Craiova, în urma declinului unităţilor producătoare de energie pe cărbune s-au înregistrat scăderi şi în industria de manufactură, textile şi pielărie, dar şi în agricultura la scară mică din zona periurbană a Craiovei.

„Deşi economia locală este în expansiune, producţia de energie electrică bazată pe utilizarea cărbunelui a intrat în declin, atrăgând după sine scăderi şi în industriile orizontale furnizoare de mentenanţă şi servicii specifice pentru minerit. Scăderi înregistrează şi industria de manufactură, textile şi pielărie, dar şi agricultura la scară mică din zona periurbană a Craiovei, terenuri agricole din proximitatea centurii de nord a oraşului fiind scoase din circuitul agricol pentru a face loc platformelor logistice sau depozitelor, pe măsură ce Drumul Expres DEx12 a deschis noi oportunităţi de dezvoltare”, se afirmă în raportul primarului.

Conform sursei citate, „coloana vertebrală” a PIB-ului municipiului o reprezintă industria – sectorul auto, Craiova fiind şi singurul oraş din România unde se mai produc locomotive electrice.

„Craiova este motorul economic al regiunii Oltenia, coloana vertebrală a PIB-ului local fiind reprezentată de industrie, dar cu o creştere rapidă a sectorului de servicii. Ramurile cu cea mai mare pondere în economia Craiovei sunt reprezentate de către industria prelucrătoare (~45%), comerţ şi HORECA (~25%), la care se adaugă, cu ponderi mai mici, dar deloc neglijabile, sectoarele IT şi servicii profesionale, construcţii şi imobiliare, energie şi utilităţi. Industria ‘Locomotiva’ regiunii rămâne sectorul auto, cu o creştere continuă în ultimii ani, în siajul căruia înfloreşte o reţea importantă de furnizori locali de componente, o dezvoltare strategică importantă fiind inaugurarea conexiunii Craiova-Istanbul, cu scopul de a eficientiza atât aprovizionarea, cât şi exporturile, în şi dinspre Craiova. În contextul creşterii securităţii regionale a zonei, Craiova rămâne un pilon esenţial al Industriei Aeronautice şi de Apărare. De asemenea, Craiova este singurul oraş din România în care se mai produc locomotive electrice. În final, dar nu în ultimul rând, nu putem omite importanţa Hub-urilor industriale şi a parcurilor tehnologice în dezvoltarea economică a oraşului nostru”, se mai spune în raport.

Analiza activităţii industriale realizată în judeţul Dolj în primele 11 luni ale anului 2025 arată o creştere a producţiei industriale cu 11,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşteri s-au înregistrat predominant în ramurile industriei auto şi aeronautice, în zona de tehnologia informaţiei, inteligenţei artificiale şi a centrelor de date, dar şi în zona energiei regenerabile.

„România traversează o perioadă de ajustări fiscale necesare pentru a controla deficitul bugetar, ceea ce temperează optimismul pieţei. Există presiuni pentru reducerea deficitului, inclusiv prin modificarea pragurilor pentru microîntreprinderi. Inflaţia rămâne o preocupare, iar mediul de afaceri manifestă o stare de precauţie şi pesimism din cauza incertitudinilor legate de noile măsuri fiscale. La nivel global, conflictele în curs şi potenţialele schimbări în politicile comerciale globale (ex: tarife comerciale noi) pot genera şocuri inflaţioniste suplimentare. UE promovează un model de dezvoltare ‘de jos în sus’, prin obiectivul ‘O Europă mai aproape de cetăţeni’, ceea ce oferă independenţă mai mare comunităţilor locale, acestea fiind în poziţia de a-şi concepe şi implementa propriile strategii de dezvoltare”, se spune în material.

La nivelul municipiului Craiova, unităţile economice active au avut o evoluţie ascendentă de la 12.573 firme la începutul anului 2024 la 12.618 firme la începutul anului 2025. După clasa de mărime, apreciată după numărul de salariaţi, la începutul anului 2025, marea majoritate a unităţilor (12.419) se înscriu în categoria micro şi mici (sub 50 salariaţi) cu o pondere de 98,4% (la fel şi la începutul anului 2024), întreprinderile medii (50 – 249 salariaţi) şi mari (250 salariaţi şi peste) având o pondere redusă, respectiv 1,6% (la fel şi la începutul anului 2024) din totalul unităţilor active.

IMM-urile au reprezentat 99,7% în total unităţi active atât la începutul anului 2025, cât şi la începutul anului 2024.

Cifra de afaceri obţinută de cele 12.618 unităţi active a fost de 54.710.228,9 mii lei, ceea ce înseamnă în medie 4.335,9 mii lei pe o unitate activă, faţă de 3.994,0 mii lei pe o unitate activă la începutul anului 2024. Ponderea IMM-urilor în totalul cifrei de afaceri, la începutul anului 2025, a fost de 49,6%, comparativ cu începutul anului 2024, când ponderea acestora în total cifră de afaceri a fost de 58,9%.

În ceea ce priveşte volumul total al investiţiilor brute în bunuri corporale, la începutul anului 2025 a fost de 5 3.544.052,6 mii lei, ceea ce reprezintă 280,9 mii lei pe o unitate activă.

„Procentual, investiţiile din cadrul întreprinderilor micro şi mici au crescut de la 22,8% la începutul anului 2024 la 31,7% la începutul anului 2025, iar cele din întreprinderile medii au crescut de la 20,3% la 21,6%. La începutul anului 2025, din totalul investiţiilor brute, 46,7% se regăsesc în cadrul întreprinderilor mari (56,9% la începutul anului 2024). Pe clase de mărime, peste 50% din totalul investiţiilor nete s-au realizat în unităţile mari cu 250 salariaţi şi peste, atât la începutul anului 2025 (50,7%), cât şi la începutul anului 2024 (54,6%). Cele mai puţine investiţii nete au fost înregistrate la nivelul unităţilor mici (10-49 salariaţi), acestea având o pondere sub 10% în total (9,0% la începutul anului 2025 şi 9,2% la începutul anului 2024)”, se menţionează în raportul citat.